Armonie

Armonie Cugetarea lui Eminescu din Împărat și Proletar Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin. Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră Şi le subjugă munca vieţii lor întregi. Religia - o frază de dânşii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată, Aţi mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi... Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea - Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi. Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine, Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin; Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine, Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine, Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân'.         Armonie este un cuvânt din vocabularul celei mai evoluate limbi dintre limbile popoarelor lumii, Româna, Regina Limbilor OMenirii! Are diverse întrebuințări, în funcție de context, deci și semantica fiecăruia este modificată. sensul de bază este înrudit, nu sinonim, cu sensul din cuvântul Ordine dar este mai mult de atât. Ca să apreciem ceva din pdv al armoniei, trebuie să avem niște reguli sau principii la care ne raportăm discuția și obiectul studiat. Obiectul poate fi o partitură muzicală, o pictură sau scluptură, etc. (din categoria fără de viață), dar și o vietate sau un grup de vietăți care împreună își câștigă existența zilnic, fac urmași pentru a nu dispare grupul sau specia,etc.         Vietățile se supun Legii universale, imemoriale / apriorice a lanțului trofic, în sensul că fiecare lanț trăiește pe seama lanțului inferior. Viața din ce în ce mai complexă ajunge la mamifere și în final la om. Cu excepția omului care, încă din preistorie, a reglementat legi din ce în ce mai rafinate care guvernează o societate, în natură funcționează așa numită Lege a Junglei și Selecția Naturală în care se perpetuează numai cei sănătoși și puternici. OM-ul mai este ghidat sau nu după așa numitele Legi Morale impuse prin Religie! Animalul ucide doar pentru hrana zilnică a sa și eventual a familiei. Dacă are ocazia să ucidă ușor ceva în plus ascunde această hrană pentru zilele următoare când n-are șansa să ucidă ceva. Dar se întâmplă și în junglă ca hoții să-i fure hrana și nu mai ucid pentru ziua respectivă dacă le ajunge ceea ce au furat. În plus resturile / surplusul din hrana unui ucigaș / carnivor sunt curățate de către sanitarii junglei: hiene, șacali, vulturi, viermi,etc. Astfel spre deosebire de OM, toate ființele vii de pe planetă dar și plantele (ce formează regnul vegetal) sunt ecologiști adevărați, sinceri, nelăudăroși, neplătiți și nemanipulați de nimeni! La animale nu există egoiști, există Legea celui mai Puternic și mai mare care mănâncă primul sau cel mai mult! Chiar dacă leoaica mănâncă mult, ea are în instinct de a produce lapte pentru pui! Chiar dacă leul, dintr-un grup, mănâncă primul și cel mai mult fără să-i pese chiar de puii concepuți cu el, el o face pentru a fi puternic și a putea vâna tot pentru întregul grup! Acestea nu sunt forme de egoism pe care le întâlnim tot mai diversificate la OM!        OM-ul a pervertit totul datorită mecanismului de gândire de care dispune la care se adaugă egoismul care nu-i dă pace! La majoritatea nu ne pasă de cei din jur strângem înebuniți ca și hărciogul (căruia trebuie să-i cer scuze deoarece este un animal deosebit care strânge doar pentru iernat dacă nu hibernează ca Moș Martin care pune pe el tot mai mult înainte de a hiberna din motive lesne de înțeles, adică să aibe grăsime care-i ține de cald dar și din care consumă în timp ce doarme căci altfel ar muri fără acest mecanism), să ne lăfăim în timp ce mulți mor de foame! Ne omorâm unii pe alții în războaie multe cauzate chiar și de religii care sunt mecanisme de manipulare a mulțimilor descoperite încă din preistorie,etc.         Omul egoist și inconștient a distrus și distruge pădurile planetei. Ca o consecință dispar viețuitoare care au avut și mai au un rol decisiv în echilibrul ecosistemelor de pe planetă. De curând în Mexic, cercetătorii au descoperit că dispariția unor așa numiți paraziți care trăiau acum un secol în corpul majorității oamenilor au condus la slăbirea sistemului imunitar și la apariția unor boli fără leac sau greu tratabile! Au fost distruși prin îndoparea cu pastile, o afacere inimaginabilă pentru câțiva care strâng averi colosale, practic dorm pe grămezi de aur. Mulți medici s-au afiliat la această excrocherie prescriind rețete scumpe, de la anumită farmacie. Oameni disperați renunță la mâncare ca să le cumpere dar se trezesc că nu dau rezultate! Cetățeni din SUA, care a interzis tratamentul mexican, se deplasează disperați în Mexic. Printr-un plasture de pe mână impregnat cu milioane de paraziți, o parte pătrund în sânge, se deplasează în zona stomacului unde trăiesc, se înmulțesc și se reglează ca număr optim în câțiva ani. Ei se hrănesc cu elemente viruși sau bacterii nocive și stimulează sistemul imunitar care își revine la o normalitate funcțională ce poate apăra singur întregul! Dar medicii mexicani au cercetat cu conștiinciozitate care este cauza acestor boli imunodeficitare care se manifestă culmea preponderent în cea aparent mai bogată și dezvoltată țară de pe planetă, inclusiv în ceea ce privește infrastructura medicală, doctorii care profesează ( printre care și mulți foarte pregătiți și racolați gratis din toate țările amărâte și spoliate și de ei de pe planetă și care nu le pasă de poporul lor care le-a plătit educația),etc! Dacă nu găsești cauza n-ai cum să descoperi tratamentul! Din păcate majoritatea medicilor (care uită repede de jurămânul lui Hipocrate pentru a se îmbogăți ușor și rapid prin manipularea turmei de pacienți disperați de boala și sărăcia lor și a familiei lor pe care trebuie s-o țină în viață) de azi încearcă fel de fel de rețete pentru a trata efectele unei boli!         Manipulat de noile religii (căci de mai înainte există și budismul, confucianismul,etc.), omul ocrotește degenerații pe viață, mulți de la momentul concepției, etc. Deși sunt incapabili să aibe grije de urmași se înmulțesc fără remușcare aducând pe lume vieți care-și blesteamă de regulă mama care i-a făcut! Deși ea nu este singura iresponsabilă pentru o clipă de fericire maximă. Și masculinul vrea fericirea acestei clipe și nici nu se gândește la consecințe, la urmașii nevinovați care se vor chinui. Dar și Societatea este complice la așa ceva deoarece ar trebui să curme acest lanț vicios al suferinței umane!          De-a lungul timpului, în diverse grupuri s-au impus legi și diverse forme de religii. Dacă nu erau acestea,  poate azi omul ar fi fost o fiară nestrunită, viața pe pământ ar fi fost un nesfârșit lanț de lupte tribale sau individuale pentru existența individului sau a tribului.  Legile și religia au fost un rău necesar pentru ca omenirea să ajungă la starea actuală! Totuși aceasta putea fi mult mai bună dacă, de-a lungul timpului, n-ar fi fost anumite legi și chiar atâta minciună și ipocrizie legată de religii și de falșii credincioși.        Armonia ca și Credința propovăduită de Iisus, sunt idealuri care ca oricare ideal nu poate fi atins.         Deși se modifică permanent în timp scurt la nivel de indivizi (naștere, roire sau moarte) un stup de albine este în armonie perfectă  însă rămâne la această stare de suficiență a dezvoltării / evoluției ca specie. Scopul existenței tuturor în perfectă armonie, este perpetuarea speciei.         Într-o pădure totul este frumos, pare armonios sau chiar este. Dar constatăm copaci de diverse mărimi. Unii sunt mari și puternici, alții abia la început sau piperniciți. În jurul unui copac mare crește cel mult iarbă, mușchi, licheni,ciuperci! Ceilalți care au pierdut startul, au murit sau au migrat la o oarecare distanță pentru a beneficia de lumina soarelui sau a lunii! Cu toate acestea un copac mare este plin de viață printre care păsările cerului care se simt ocrotite aici! Sunt în trecere sau își fac cuib și cresc următoarea generație de schimb ocrotiți de crengile și frunzele acestuia! Aici găsesc și vietăți strecurate sub coajă sau care circulă pe crengi, frunze sau prin acesta! Într-o pădure armonia (necesară sau nu) o poate crea doar omul prin intenvenția sa asupra celor uscați sau strâmbați de vânt!        Armonia ca ideal există într-un fel individual în orice formă de viață, în orice plantă, în obiecte /opere de artă (poezie, muzică, pictură, scluptură, o construcție,etc.) create de natură sau de om!  Armonia perfectă există în stupul de albine în care în mod natural fiecare își are și îndeplinește necondiționat rolul. Orice sistem planetar a ajuns în starea de armonie / echilibru!        Avem armonie doar temporar, o perioadă mai scurtă sau mai lungă. În cazul unei ființe umane, celulele (fiecare cu rolul ei înscris în codul genetic) și organele, mai complet întreg sistemul om este în armonie atâta timp cât este sănătos iar ființa are un regim de viață corect. Dacă un organ se defectează nu mai putem vorbi de armonie până nu-și revine la starea normală de funcționare. O face întregul fără intervenția medicamentelor și a chirurgului sau este nevoie de medic sau de chirurg. Dacă o celulă se defectează (nu mai face ceea ce trebuie să facă), iar sistemul imunitar n-o depistează la timp și n-o elimină, această celulă se multiplică în celule cu același comportament, și toate se multiplică la "nesfârșit" până distrug ființa. Este vorba de CANCER.        Între armonie și mentalul individului există o interdependență invizibilă. Starea fizică "alimentează" starea mentală iar acesta o "realimentează" pe prima. Unii, fără medicamente și medic, prin voință și prin gând, pot chiar să se vindece singuri de o anumită boală mai ușoară sau chiar mai grea. Starea fizică și mentală bună înseamnă că omul este funcțional în armonie. Stresul zilnic pe care ni-l alimentăm singuri prin modul de a gândi și a privi lucrurile, poate conduce la diverse boli și la distrugerea individului în cele din urmă. De aceea gândirea pozitivă, calmul în orice situație, "răbdare și îngăduință" (a lui Buda), împăcarea pozitivă cu starea momentană în care ne aflăm ("dă Cezarului ce este al Cezarului", Iisus), desigur fără a încerca să ne-o îmbunătățim dar nu cu încrâncenare, toate acestea ne ajută să depășim situații foarte dificile și să nu ne afectăm armonia și desigur sănătatea. Un om viu "valorează" mai mult decât unul mort chiar dacă ajunge, la "repartiția" lui Sfântul Petru, înger alb în Rai și nu înger negru în Iad. Sănătatea este mai bună decât toate. Dacă ești "cablat" pe a strânge grămezi (pe nefericirea multora) cu siguranță nu ești sănătos și nu ești fericit (banii n-aduc fericirea este o expresie profundă la care unii în glumă adaugă doar numărul lor) și dacă le-ai făcut nu iei nimic dicolo iar sfântul Petru îți arată cărarea către îngerii negri!         OM-ul este dotat cu cea mai evoluată formă de gândire cunoscută până azi, dorește să "evolueze" relativ la cunoaștere, la îmbunătățirea condiției existențiale, etc. Fiecare individ, conștient sau nu are un standard pentru viitorul lui sau al copiilor lui. Acest "standard" este condiționat de cât de mult gândește, de sistemul lui de valori, și nu în ultimul rând de condiția existențială a părinților la nașterea sa și în perioada de creștere. Un grup uman nu poate niciodată să ajungă la armonia stupului de albine, pentru că fiecare individ are personalitatea sa și nu dorește să se supună necondiționat într-un anumit rol atribuit de șeful grupului! În Rai îngerii trăiesc în armonie dar totul pare fără culoare. Într-un grup putem vorbi de armonizarea interesului fiecăruia cu interesul întregului grup!         Unui grup i se poate impune să respecte un set de principii prin două metode: 1. Forță / 2. Liber Consimțire după discuții prealabile. Dacă grupul respectă o perioadă aceste principii spunem că am realizat o armonie în grup. Armonia este relativă deoarece, pe de o parte, nu durează mult căci cineva nu va mai fi dispus să respecte unul sau mai multe principii, pe de altă parte fiecare are un “standard” diferit de înțelegere și apoi de respectare a acelor principii. În cazul când principiile au fost impuse prin forță (cu sancțiuni dacă sunt încălcate) se va găsi cineva care, după un timp, va risca o sancțiune. Fiecare individ din grup se simte frustrat în mica lui libertate de exprimare, etc. De teama sancțiunilor sau ca să nu disturbe armonia, nu-și va mai spune părerea care poate fi foarte bună. În cazul doi, consimțirea este doar formală căci puțini au curajul să-și expună adevărata părere. Mai mult, ca să nu disturbe armonia din grup, se va abține deseori la a-și spune părerea care poate fi foarte bună. Legătura mai mult sau mai puțin puternică dintre indivizii unui grup depinde de setul de principii dar poate depinde de alți factori sau principii neincluse în set!        În cazul unui grup / comunități putem vorbi de principii / legi pentru armonizarea intereselor. Datorită multor motive, inclusiv a egoismului din noi, a vorbi de ARMONIE la nivel de grup este ca și cum ai văzut-o pe Ileana Cosânzeana din Cosițe Floare-i Cântă Nouă-mpărății Ascultă!          Armonia nu poate fi realizată nici între soț și soție! La început parcă se iubeau la nebunie, și-au declarat iubire veșnică. La foarte puține cupluri putem spune c-a fost veșnică. Unul este Romeo și Julieta dar și-au pus capăt zilelor și n-au avut timp de păruială. Dacă ar fi trăit 30 de ani împreună ar fi ajuns!         Femeia se chinuiește enorm în timpul sarcinii, la naștere, la creștere până la maturitatea copiilor dar și după toată viața. De multe ori rămâne singură și cu copiii pe cap.Educația copilului încă de la naștere și apoi din școală, până la așa numită vârstă a vajoratului contează enorm deși omul mai învață sau nu ceva bun sau rău până se stinge. Observăm că în foarte multe familii nu există înțelegere între frați. Atunci cum mai vrem să existe înțelegere la nivel de rude, comunitate locală, țară, între popoare,etc. Ambii părinți contribuie mai mult sau mai puțin la această stare. Dacă unul dintre copiii este corconit de unul dintre părinți sămânța discordiei este aruncată și, pe zi ce trece, din aceasta va crește un "copac" greu de smuls.          Porcul, ca și alte animale sau păsări domestice, este crescut de OM pentru sacrificarea lui de așa zisul Ignat. Încă de la naștere, purcelușii se bat pe apucarea unei țâțe chiar și când sunt mai puțini decât numărul de țâțe! Ei știu genetic că anumite țâțe dau lapte mai mult! La troacă se bat de fiecare dată când omul le aduce mâncarea sau apa. Oricât li s-ar da ei mănâncă și pun pe ei deși nu hibernează ca ursul! Majoritatea nu mai apucă iarna căci vine Ignatul! Dacă porcul ar ști ce-l așteaptă s-ar mai comporta așa?          Legea primordială care guvernează întreg universul este legată de Naștere și Moarte. Nașterea sau moartea sunt legate de orice ființă / plantă / lucru / obiect / fenomen din acest univers care are un început, atinge un apogeu, și în final dispare. Până și un imperiu se înscrie în această lege a nașterii și a dispariției din istorie dar nu și din manualele de istorie! Pe planeta noastră aceste două noțiuni au o conotație specială pentru Regnul Vietăților cu Vârful Lanțului Trofic OMul. Moartea premiza unui Început prin nașterea altor ființe sau prin susținerea vieții lor. O ființă care moare este hrană absolut necesară pentru alte vietăți din structurile inferioare ale biosistemului. În șapte ani dintr-o ființă umană depusă nemumificat chiar și în sarcofag de aur nu rămân decât câteva oase. Restul a fost hrană pentru milioane de vietăți vizibile sau nu care dispar după ce nu mai au ce consuma și parazita! Există un dualism antagonic legat de Cu / Fără Viață, Ordine sau Haos / Dezordine, Plus / Minus, Lumină / Întuneric, Adevăr / Minciună, Foame / Sațietate, Frig / Cald, Secetă / Ploaie, Ud / Uscat, Foc / Apă, etc.        Legea de mai sus se completează cu Legea Luptei Contrariilor, lege care întreține viața și schimbarea permanentă în acest univers. Armonia este în opoziție cu Legea Contrariilor și cu Mișcarea care până la urmă, în lumea viețuitoarelor, înseamnă viață. 6 Ian 2014, 6 Dec 2023     Gheorghe Ghe. Borcan