| Arhitect Cristian Moisescu 
 (Măneciu Pământeni, Măneciu, Prahova 14 Aug 1935–30 
Mai 2010 București)
       
 Se odihnește veșnic în pământul natal alături de 
părinții săi.        Familia Cristian și 
	Ema Moisescu o au pe Cristina de circa 55 ani, născută și crescută în 
	perioada conducerii Șantierului Curții Domnești din Târgoviște unde au 
	locuit peste 10 ani. 
 
|   |   |            Cristian Moisescu s-a 
născut într-o familie de intelectuali și de patrioți cu origini într-o zonă 
specială și nepoluată din Prahova. Chiar dacă s-a născut, a copilărit, s-a 
școlit și a trăit cea mai mare parte din viață în București, Cristian Moisescu a 
dorit și a fost înmormântat în satul natal al părinților și rudelor sale, 
probabil alături de părinții săi. A fost înmormântat, pe 1 Iun 2010, la Biserica 
Adormirea Maicii Domnului cu un sobor de preoți și personalități care i-au adus 
un ultim omagiu și care și-au luat rămas bun de la o mare personalitate a epocii 
sale!Cristian Moisescu s-a născut în familia 
preotului Gheorghe Moisescu, profesor de istoria Bisericii Române la Facultatea 
de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, fost reprezentant la Viena al Patriarhiei 
Române. Din amintirile mele părinții au avut cel puțin trei copii, un frate 
Valentin (? inginer și Director în Ministerul Transporturilor) și o soră Dr. 
Irina Moisescu Mateju (1942-1991) cea mai mică dintre toți!
 (Gheorghe 
Moisescu s-a născut pe 25 martie 1906 în Măneciu Pământeni, jud. Prahova. A fost 
profesor la Școala de cântăreți din București, 1930-1940, redactor al revistei 
Biserica Ortodoxă Română, 1936-1949, asistent 1942, conferentiar, 1949 și 
profesor (1950) la catedra de Istoria Bisericii Romane de la Facultatea de 
Teologie (din 1948 Institut) din Bucuresti. A fost detasat ca preot la parohia 
ortodoxa romana din Viena (1960-1974). A trecut la cele vesnice pe 20 septembrie 
1974 in Engelberg - Elvetia. Printre altele, Gheorghe Moisescu a fost un 
apropiat al Patriarhului Justinian Marina, 1948 și 1977)
 Ca urmare Cristian Moisescu s-a apropiat, 
și ulterior prin profesia de arhitect, de istoria poporului român, de cultura şi 
arta bisericească, devenind un apreciat cercetător al arhitecturii vechi 
bisericeşti încă din tinereţe.
 După terminarea Institutului de Arhitectură 
Ion Mincu, București, în 1961, s-a angajat la tânăra (1952 - 1977) Direcție a 
Monumentelor Istorice din București - DMI. Aceasta avea ca obiectiv protejarea, 
conservarea și restaurarea monumentelor istorice din toată țara. Relativ foarte 
repede, DMI i-a încredințat conducerea şantierului de restaurare al 
prestigioasei Curţii Domneşti din Târgovişte oraș comparat de unii cu Florența 
italiană! Peste 10 ani a condus acest șantier pe ale cărui ruine a călcat în 
1968 Președintele Franței, Charles de Gaulle.
 DMI i-a repartizat ca secund în gestiunea 
șantierului pe Gheorghe V. Borcan din Dobrești, Argeș care anterior participase 
pe șantierul Bisericii Densuși, Hațeg și apoi pe șantierul de restaurare a 
Complexului Mânăstirea Cozia, datorat marelui voievod Mircea cel Bătrân.
 Nu după mult timp, perioada 1965-1970 și 
simultan cu sarcina de mai sus, DMI l-a desemnat la coordonarea şantierelor de 
restaurare din Muntenia şi Oltenia. Printre șantierele avute simultan cu cel din 
Târgoviște s-a aflat și restaurarea Bisericii Mânăstirii Călui construită de 
frații Buzești care au fost generalii lui Mihai Viteazu în perioada înfăptuirii 
măreței și primei reunificări a o parte din regatul celui mai mare rege al 
nostru, Burebista. Cu muncitorii de pe șantierul Curții Domnești din Târgoviște a participat la 
mutarea unor monumente istorice din Insula Ada Kaleh (înghițită de lacul de 
acumulare) în Insula Șimian pentru a continua lucrările la Hidrocentrala Porțile 
de Fier realizată în cooperare România cu fosta Iugoslavie!
 Din 1973, Cristian Moisescu a fost Șeful 
Direcției de Cercetare din DMI. A participat la conducerea Secretariatului de 
Stat pentru Culte, Ministerului Culturii şi Cultelor, Muzeului Naţional de 
Istorie. A făcut parte din Comitetul Naţional Român al forului internaţional 
pentru monumente istorice - ICOMOS, Centrul Internaţional pentru conservarea şi 
restaurarea bunurilor culturale - ICCROM, precum şi din Comisia Naţională Română 
legată de forumul UNESCO. Astfel s-a afirmat nu numai ca un competent 
profesionist şi conducător al restaurării monumentelor istorice din România, ci 
şi ca un cunoscut cercetător în domeniu.
 Roadele a cinci decenii de cercetări asupra 
mărturiilor arhitectonice inestimabile ale civilizaţiei româneşti s-au 
concretizat în numeroase comunicări ştiinţifice, studii, lucrări monografice şi 
de sinteză, în frunte cu Arhitectura românească veche şi Arhitectura epocii lui 
Matei Basarab, care rămân contribuţii fundamentale la cunoaşterea istoricului 
construcţiilor noastre medievale şi, în mod deosebit, al evoluţiei arhitecturii 
bisericeşti din Ţările Române.
 Cunoștiințele acumulate au fost puse în 
valoare de Cristian Moisescu şi ca profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă 
"Justinian Patriarhul" din Bucureşti, în cadrul cursului de Istorie a 
civilizaţiei creştine româneşti şi universale.
 Cristian Moisescu va rămâne un nume de 
referinţă în domeniul cercetării, restaurării şi punerii în valoare a 
monumentelor istorice şi de artă de pe pământul românesc.
 Iată cele mai importante evenimente legate de arhitectul Cristian Moisescu:
 1. Șeful șantierului Curtea Domnească din 
Târgoviște pe care la condus peste 10 ani până prin 1972;
 2. 1965-1970, Șeful DMI pe șantierele din Muntenia și Oltenia;
 3. 1973-1978, Director Tehnic în DMI;
 4. 1978-1990, Consilier în Ministerul Culturii;
 5. 1990-1994, Director în Ministerul Cultelor;
 6. 1994-1997, Director / Director General în Ministerul Culturii;
 7. 1970-1971, Specializare în Italia la ICCROM - 
Centrul UNESCO și la Facultatea de Arhitectură din Universitatea Roma;
 8. 1977, Devine Doctor în Arhitectură;
 9. 1974-1997, Membru, Secretar și Vicepreședinte 
al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (? fosta DMI căreia i s-a tot 
schimbat denumirea din orgoliul prostesc al unora care se dau mari pe nimicuri);
 10. 1974 - 1990, Secretar al Comitetului 
Național Român ICOMOS - UNESCO;
 11. 1996-1998, Membru în Consiliul de Conducere ICCROM;
 12. 1994-1998, Membru al Comisiei Nationale UNESCO;
 13. Din 1997 este Cercetător Principal grad 
1 la Muzeul de Istorie al României și Conferențiar la Facultatea de Teologie din 
Universitatea București. Predă cursul Istoria Civilizației Creștine Românești și 
Universale.
 Cristian Moisescu a stat peste 10 ani în 
Târgoviște ca Șef al Șantierului de Restaurare a Curții Domnești. Cu acest prilej a cercetat principalele monunmente istorice din Târgoviște 
și din Dâmbovița menționate în cărțile sale din care cităm:
 1. Curtea Domnească din 
Târgoviște, Cristian Moisescu,  Ed. Meridiane, București, 1965;
 2. Biserica Stelea, Tărgoviște,
Cristian Moisescu;
 3. Târgoviștea și Monumentele Sale, Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu,  Ed. Litera, București, 1976;
 4. Putna, Cristian Moisescu, Maria Ana 
Musicescu, Adriana Sirli;
 5. Târgoviște Monumente Istorice și de Artă, Cristian Moisescu, 1979;
 6. Arhitectura Românească Veche, Cristian Moisescu, 
V1 și V2, 2001;
 7. Arhitectura Epocii lui Matei Basarab, Cristian Moisescu, Ed. 
Meridiane, două vol., 2002, 2003.
 
 	27 Ian 2022, 21 Noi 2023   Gheorghe Ghe. Borcan |