|
Dobrești, Argeș, România, cu
Performanțe Unice
Șapte Dobrești sunt nume de sate sau
comune din pământul
strămoșesc care ne-a mai rămas din Regatul lui OM și al lui
Burebista cel mai mare rege al neamului nostru care
a creat prin unificare și ne-a lăsat ca moștenire cel mai
mare regat din Europa. Din păcate în două milenii am mai rămas cu circa 1/10 și,
mult mai grav, aceste generații apatride sunt pe calea de a pierde și acest
petec minuscul din glia străbună! Trei localități Dobrești sunt în Banat și
Transilvania, câte una în Oltenia, Vâlcea, Argeș și Dâmbovița.
Este posibil să mai fie și altele dar trebuie investigat! Cine s-o facă?
Toponimul Dobrești
Toponimul Dobrești este după unii de origine slavă. Aceștia consideră că așa
numitul fondator este un Dobre sau Dobrici.
Numele Добрич este pronunțat de bulgari Dobrici, identic ca și
noi ceea ce ridică semne de întrebare dacă este de proveniență bulgară sau
slavă. Dobre sau Dobrici au rădăcina semantică
de bază aceași cu a cuvântului slav dobrâi = добрый
= bun. Numele Dobrești poate provine mai repede de la
Dobre! Dar și Dobre poate proveni de la Dobrești!
Afară de prefixul comun Dobr, nu cred că Dobrici
are vreo legătură cu Dobrești deoarece numele slav / bulgar
(sigur de-ar fi de această proveniență) Dobrici apare la
distanță milenară față de existența omului în această zonă după cum vom vedea
mai jos!
În Bulgaria, în zona Cadrilater, este o
comună Dobrici, un oraș Dobrici și
regiune administrativă Dobrici cu centrul administrativ în orașul
Dobrici! Este cam fostul județ Caliacra care a revenit României
în 1913 și a fost pierdut prin ultimatumul german din 1940 după Dictatul de la
Viena pe Ardeal și după cedarea Basarabie în 28 Iunie 1940!
Pe de
altă parte, la
Dobrogea Etimologie se susține că Dobrogea își trage numele de la
conducătorul local Dobrotici, care a domnit între 1347 și 1386. Primul aspect
foarte interesant este că anul apariției lui Dobrotici pentru Dobrogea
este din aceeași perioadă cu anul apariției lui Dobrici din actul legat de Dobrești
(act pierdut de Nicolae Iorga care nu și-a ținut promisiunile față de
proprietarul lui care i l-a lăsat personal chiar după o deplasare la el la
București)! De asemenea
este foarte interesant că diferența dintre numele Dobrotici și
Dobrici este
inserțiunea ot care ne duce la construcția Dobr Ot ici.
Cuvântul Ot (ca și Sin din slavul sîn
ce înseamnă fiu) a fost
utilizat secole de indivizi inconștienți din biserică și administrația
voievodalelor românești care au acceptat slavona și scrierea chirilică! Ot
înseamnă Din (de la) după care urmează locul sau localitatea. Spre
exemplu, Stroie ot Boțești (dintr-un act din 1587 semnat de voievodul Mihnea)
înseamnă Stroie din Boțești. Sau Vasile sin Ion înseamnă
Vasile fiul lui Ion!
(Expresia românească, de calificare pentru
precizare persoană, a fost utilizată milenii până la sfârșitul secolului 19 și
începutul lui 20 când s-au
introdus oficial numele de familie, certificatul de naștere, buletinul,
certificatul de căsătărie și apoi cel de deces! Introducerea numelui de familie
a tot trenat mai bine de o jumătate de secol pe domnia primului rege importat!
Astfel a obstrucționat legea semnată de marele domnitor Alexandru Ioan Cuza care
a aruncat slavona și alfabetul chirilic la lada de gunoi a istorie! Regele
importat pe lângă faptul că i-a interzis lui Cuza bolnav (pe moarte prematură la
53 de ani) să revină în pământul țării sale a trădat interesele neamului
românesc!)
Dacă admitem originea lui Dobrești din
Dobrotici, oare de ce regiunea și orașul Dobrotici
bulgărești nu este Dobrești? Se știe că toată zona sudică, inclusiv cea a Bulgariei
de azi a fost traco-daco-getică! Dobrogea marelui voievod Mircea cel Bătrân era
până la linia oareșelor Varna și Ruse inclusiv acestea. Toată zona era a lui
Mircea cel Bătrân! În Bulgaria sub orașul românesc Ruse, mai avem un
oraș cu numele de Târgoviște celebră prin Curtea Domnească și capitala marelui
voievod Vlad Țepeș,etc! Ca proprietar de drept, la 1878, trebuia să recuperăm furtul
secular al turcilor care au gustat din țeapa marelui Vlad Țepeș! Din păcate, la
comandă germano-ruso, domnitorul importat a semnat actul trădător cu
rușii după ce i-am salvat de la o înfrângere gravă. În acest act se susține că rușii
ne dau partea din Dobrogea până la Cadrilaterul (Dobrogea de azi, în fapt pământ
strămoșesc românesc), iar noi le dăm cele
trei județe din sudul Basarabiei, de la gurile Dunării tot pământuri strămoșești
românești răpite la 1812 cu întreaga Basarabie! Acum acestea și alte
pământuri românești din Bucovina și TransCarpatia, sunt sub ocupația
obrăznicăturilor de tătari-cazaci (autonumiți ucrainieni de la Trianon 1920 de
când falșii noștri aliați ne-au trădat și le-au făcut stat în vecinătatea
noastră și în parte din pământuri românești)
mult mai agresivi cu noi, și nu numai, decât rușii! Deci noi, prin primul
importat trădător, am acceptat sub semnătură că rușii
ne dau ceea ce era al nostru, iar noi le cedăm iar pământ
românesc cucerit la 1812 și retrocedat forțați de către marile puteri la 1856
prin Tratatul de la Paris. Aceste puteri nu ni le-au dat de dragul nostru și al
dreptății istorice ci din propriul lor interes de a-i alunga pe ruși de la
controlul Dunării!
Românii sunt cei mai vechi locuitori din
Europa. Spațiul locuit de românii uniți de Burebista (cu două milenii în urmă)
era de circa șapte ori mai mare decât cel actual. Mare parte din teritoriile
tuturor țărilor vecine (și chiar parte din nevecine) au fost răpite, în ultimul
mileniu și jumătate de la strămoșii noștri, de către triburi migratoare de
slavi, unguri, bulgari, germani,etc. care căutau un loc unde să poată
supraviețui deoarece era mereu alungați de localnicii agresați sau de alte
triburi. Cuceritorii au ucis fără milă, ne-au deznaționalizat prin toate
metodele, ne-au strămutat până la Vladivostok în Siberia. Spre exemplu
Burebista avea cetatea Bratislava și toată Slovacia, avea din
Cehia până la Boemia. Budapesta se numea
Carpis de la
comunitățile dacilor Carpi care de milenii erau sedendari.
Din păcate ni s-a
închis gura și nu vorbim în public despre acest subiect. Vecinii noștri ne
tratează cu aroganță și dispreț, și dau ultimile lovituri românilor care mai
supraviețuiesc pe acolo. Din contră, rudelor lor de pe teritoriul actual al
României li se asigură mai multe drepturi decât nouă, inclusiv locuri în
Parlament.
Românii au un mecanism genetic mental unitar și unic care s-a
perfectat odată cu limba română, cea mai evoluată de pe planetă. Numele
localităților, locurilor, apelor, animalelor, etc. sunt datorate acestui
mecanism. Observăm
că numele unei localități (dar și alte tipuri de denumiri) cu o vechime
apreciabilă (nu în documente "papirus" din ultimul mileniu) îl vom regăsi de
câteva ori în tot cuprinsul spațiului românesc. Localități, sat sau comună, cu
numele Dobrești găsim, ușor acum pe Google:
1. Bara, Timiș, locul de naștere al Prea
Fericitului Părinte Daniel, actualul patriarh. În zonă este și Mânăstirea
Dobrești;
2. Moroieni, Dâmbovița;
3. Dăniceni, Vâlcea;
4. Dobrești, Dolj;
5. Dobrești, Bihor;
6. Gârda de Sus, Alba.
O întrebare de bun simț pe care ar
pune-o și un copil care n-a terminat opt clase primare. Nnu un profesor
universitar care predă Româna de zeci de ani și-i îndoapă pe studenți cu fel de
fel de aberații pe limba Română : În ultimul mileniu, pe la toate aceste localități
multimilenare a trecut Dobre sau Dobrici cu numele lui slav sau nu? Răspunsul categoric este NU. Dobrești, ca
și alte sute de mii de cuvinte din vocabularul celei mai evoluate limbi din
istoria omenirii, este creația neamului nostru genial. Inclusiv în prostiile pe
care le cam face de la Burebista, cel mai mare rege al nostru care ne-a lăsat
moștenire cel mai mare regat din Europa și din toată istoria cunoscută! Dar
urmașii egoiști l-au împarțit rapid și ne-au păpat lupii! Mai avem doar o zecime
din ceea ce a fost în proprietatea străbunilor! De maxim un mileniu și jumătate,
toți vecinii și chiar nevecini, încă n-au plătit nici chiria lui Burebista! Am dat doar aceste șase exemple răspândite
pe mai bine de 2/3 din România actuală. Aceste localități sunt locuite de mii de
ani de români. Întrebarea cheie este de când au oare numele de Dobrești? Îl au
dinainte sau după invazia slavilor de nord și de sud, a ungurilor, etc.?
Toți migratorii i-au decimat, dezmoștenit,
strămutat și deznaționalizat pe proprietarii locului! De secole le refuză
dreptul la școală și biserică în limba lor maternă. Să nu uităm că într-o parte
din teritoriu actual câteva secole slujba religioasă s-a ținut în slavonă iar
majoritatea românilor erau analfabeți. Acest fapt a avut o contribuție negativă
la progresul neamului nostru și al limbii române atacată din toate părțile
inclusiv în prezent chiar de către români snobi și fanfaroni. Dar este și o
parte benefică prin faptul că în acele secole, nu li s-a împuiat creierul cu
minciunile biblice milenare! Slujbașii temporari ai lui Dumnezeu încă nu s-a
actualizat ca să-și servească neamul și țara! În schimb toți slujbașii vecinilor
o fac de secole cultivând patriotismul, unirea și superioritatea de neam, etc!
Neamul
nostru are un algoritm ancestral de a da nume de persoane, animale, locuri, ape,
lacuri, dealuri, munți, etc. În Regatul lui OM și al lui Burebista o să regăsim
multiplicarea numelor în zone situate la mii de km. De altfel acest procedeu
este ancestral și pentru cei ce-au migrat din spațiul ancestral și s-au stabilit
în alt loc de pe planetă. În amintirea a ceea ce au părăsit fac acest gest
pentru a nu-și pierde prea repede amintirile deși fiecare dorește să le șteargă
cât mai repede din memorie deoarece acestea nu-l lasă în pace! Datorită vechimii de peste 17 milenii a
neamului nostru a fost posibilă schimburile umane dese la distanță de zeci și
sute de kilometri și de aici multiplicarea toponimelor, hidronimelor,etc.
Deci să nu uităm că slavul Dobrici / Dobre / Dobrotici n-a putut fi simultan în
cel puțin șapte locuri plus "faraon" peste Dobrogea! O să fiu criticat de
înverșunați cu faptul că nu trebuia să fi aceeași persoană ci persoane cu
același nume. Dar eu n-am avut în minte c-a fost vorba de una și aceeași
persoană! Doar că 1.5 milenii față de 15 milenii de stăpân autentic înseamnă
totuși ceva peste care nu pot trece nici ucrainienii care au apărut la 1920 și
care grație falșilor noștri aliați au un teritoriu de circa trei ori mai mare ca
al României de azi! Oare de ce? Deoarece au uitat să retrocedeze jumătate din
furt la adevăratul stăpân! Și nu numai atât, circa un milion de români, stăpânii
adevărați ai locurilor nu mai au dreptul nici măcar la limba străbună!
De
aceea plătesc și vor plăti printr-o Justiție Divină, culmea, înfăptuită chiar de fratele mai
mare pe care l-a sfidat din 1991 când s-au crezut pe cai mari și stăpâni pe ceea
ce n-au avut niciodată!
Salvarea Manuscriselor Prețioase legate de Dobrești
Acest rezumat și cel
legat de geografie are la bază mini monografia Comuna
Dobrești, Argeș lăsată în manuscris în anul 1968 de Vasile T. Ionescu și publicată de
subsemnatul anul trecut.
Vasile T. Ionescu a lucrat la ea circa 40 de ani. Deși nu s-au revăzut zeci de ani, autorul
i-a prezentat lucrarea și lui tata (care a făcut patru copii pentru fiecare
copil) ca bun prieten, utilizând între ei chiar cuvântul vere. Este posibil
să fim rude mai depărtate sau s-or fi dat de-a verii după ritualul străvechi de
la Moșii de vară. Autorul era conștient că munca lui se încheia atunci și poate s-a gândit că eu îl voi publica cândva.
Nu s-a înșelat, deoarece acest manuscris dar și cel al preotului Ioan Popescu m-au mustrat fără
să-mi dau seama circa o jumătate de secol. Eram conștient doar de faptul că aceste două manuscrise vor
ajunge la gunoi după ce se vor umple de praf. Abia anul trecut, la 71 de ani, am realizat că numai eu pot și sunt obligat să le dau
o nouă viața!
Mai întâi le-am introdus-o și editat pe
computerul meu până la faza bun de tipar. Dar abia după câteva luni am găsit o
soluție rezonabilă de a obține ISBN-ul deoarece drepturile urmașilor sunt
protejate de lege 70 de ani de la decesul autorului. Inițial m-am adresat să
accepte rolul de coautor la două
personalități, legate de Dobrești. Desigur fără să facă nici
un efort de editare, publicare și fără pierdere de timp deoarece mă ocupam eu de
totul. Ambele m-au dezamăgit căci n-au răspuns nici măcar la
email-urile repetate. Desigur era forma de NU care m-a obligat să devin coautor.
Dar a trebuit să muncesc suplementar adăugând și dublând manuscrisul.
Înainte corectasem multiple
date eronate și afirmații ale autorului sau ale altora care nu aveau susținere.
Ca un exemplu bazinul
râului Cârcinov era legat doar de valea noastră Dobrești-Boțești- Cândești. Dar
are un frate cu același nume pe valea Negrești-Davidești
cu dealurile Lențea, Grui,etc. Am adăugat și două hărți ale zonei și am creat o
copertă rezonabilă. Cu ISBN-ul și publicarea m-a ajutat Editura Sfântul Ierarh
Nicolae din Brăila personal domnul Daniel Voinea căruia îi sunt permanent dator
pentru publicarea celor două manuscrise și nu numai. S-a tipărit doar în 25 exemplare din
care 7 au ajuns la Biblioteca Națională a României .
L-a fel am procedat și cu manuscrisul
Legendele Satului Dobrești al preotului Ioan Popescu și el prieten bun cu tata.
La problemele similare cu cele de mai sus, copia mea avea
circa 15 pagini lipsă din două cauze posibile. Câteva luni am căutat să găsesc
și să fac completarea. Și aici am avut un refuz neașteptat prin tergiversare!
Presat de timp și dezamăgit (dar decis s-o public cu lipsurile respective) mi-a venit ideea
să mă adresez profesorului Nicolae Ilinca din Dobrești cu speranța că mă va
salva! Nu numai că avea lipsurile dar mai
avea și un alt manuscris al părintelui ambele de mare ajutor deoarece am putut
să fac o biografie serioasă a părintelui. De noile copii s-a ocupat
nepotul meu Ionuț N. Borcan (care m-a ajutat enorm nu numai cu acestea) dar a făcut și
scanarea lor pentru a nu mai pierde timpul.
Mini monografia Dobrești, Argeș (Muscel), Legendele Satului Dobrești și altele
le puteți descărca de pe site-ul prezent!
Dobrești, Scurt istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Dobrești făcea parte din plasa Podgoria a
județului Muscel având satele
Haitești, Cercei și Furești, având în
total 1052 de locuitori ce trăiau în 254 de case. În comună existau cinci mori
sau făcaie, trei biserici și o școală cu 40 de elevi dintre care doar 5 fete ceea ce
vorbește de rolul femeii în familie sau comunitate căci despre societate nu mai poate fi
vorba. Anuarul Socec din 1925 consemnează Dobrești ca fiind în aceeași plasă și
având 1596 de locuitori în satele componente Dobrești și Furești.
În 1950 comuna a fost transferată raionului Găiești din regiunea Argeș. În
1968, a trecut la județul Argeș.
Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și
Furești
o fostă proprietate a Mânăstirii Râncăciov. Aici au ajuns un pâlc de panduri ai lui
Tudor Vladimirescu care nu s-au mai putut întoarce la casele lor deoarece ar fi fost
arestați pe motiv de participare la Revolta din 1821 care a amenințat chiar
scaunul domnesc. Printre aceștia a fost Anghel, tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel
din
Greci. Anghel a fost izgonit de ai lui și s-a stabilit în satul Greci situat la
circa 10
km spre nord și ramificația dreapta din centrul satului Dobrești. Era pericolul
ca tot
grupul de panduri să fie alungați de pe moșia Mânăstirii Râncăciov sau chiar să
fie
arestați de către autorități. Fiul său Radu și-a depășit pe profesorul tatăl său
dar în
plus a ucis chiar și oameni. Astfel a strâns o avere bună doar pentru familia lui
devenită cea mai bogată din zonă și care a fost împărțită celor patru (?) fete ale lui.
(Satul Moșteni - Greci face parte din com. Boțești. Satul Boțești este pe valea din stânga
care se
ramifică din centru Dobreștului. Ambele sate sunt vecine cu Dobreștiul și
fiecare este situat la
circa un km de unul din capetele de Nord ale Dobreștiului. Normal ar fi fost ca
satul Greci să
țină de comuna Dobrești deoarece de Boțești îl desparte un deal de circa doi
kilometri. De aceea
unii copii din Greci preferau școala din Dobrești unde veneau pe jos pe drumul
văii Dobrești-Greci! La fel au procedat și copiii din satul Lențea care ține de com.
Beleți-Negrești. Dar este
situat pe unul din dealurile dinspre vestul Dobreștiului și distanța până la
școala din Negrești era
dublă sau mai mare față de cea până la școala Dobrești)
Furești poate că Vine de la Furăscu
Oare numele are legătură cu obiceiul
multor săraci care datorită egoismului stăpânilor
lor sunt nevoiți să fure pentru a supraviețui? Posibil
și da! Dar trebuie să ținem neapărat
seama de numele lui Furăscu (care poate fi legat de
obiceiul de a fura preluat de la stăpânii lor cei mai mari dintre hoți care
rămân în general nepedepsiți) fost proprietar al locului înainte ca acesta să
devină (prin donații și nu numai) proprietatea Mânăstirii Râncăciov.
În perimetrul satului s-au făcut puține cercetări dar urme ale trecutului au fost
descoperite întâmplător de localnici în diverse locuri din vatra satului sau
chiar de pe dealuri.
Existența
omului în această localitate datează din neolitic circa 5500 î.e.n. atestat prin
topoarele din piatră descoperite. În situl cu movile există un tumul
și o
mică așezare din epoca bronzului sau chiar mai devreme. Locul este pe izlazul din
dealulul de răsărit la circa 200 m de hotarul cu satul Furești unde prin anii 60 s-a construit un observator înalt și din lemn
scopul construirii lui fiind o enigmă pentru săteni și nu numai pentru ei.
Întâmplător este la circa 0.5 km de locuința părinților și bunicilor mei din
partea tatălui și, în copilărie. Deseori eram pe acolo fie cu doi trei copii cu
vitele, fie singur sau de mai multe ori cu caprele care au înlocuit-o pe Joiana,
boii și oile după ce CAP-ul a sechestrat totul! Construcția observatorului a
fost un motiv în plus să mă duc mai des, să mă urc în el și să scrutez
depărtările! Era cam de 30m înălțime și cred c-a fost utilizat mai mult de mine
și astfel pot zice în glumă c-a fost construit pentru mine! De altfel, și
curios, mai târziu rolul acestuia a fost preluat de celebrul Turn al Chindiei
din Curtea Domnească din Târgoviște, cam de aceeași înălțime și în care m-am
urcat de sute de ori, mult mai mult decât constructorul lui, celebrul voievod
Vlad Țepeș care n-a petrecut mult timp acolo deoarece a fost sechestrat 14 ani
(în cetatea Vișegrad de pe o insuliță de pe Dunăre de lângă Budapesta) de
handicapatul Matei Corvin la ordinul papei de la Roma care a fost și mai
handicapat decât sluga lui!
În documente scrise vechimea localității Dobrești este legată de trei date din
care se poate trage o oarecare concluzie. Acestea sunt anii 1384, 1500 şi 1587:
1. Despre văleatul 6893 (în sistemul primordial utilizat în Regatul lui
OM și al lui Burebista) 1384, avem informații datorită lui Ștefan Ionescu
decedat la 88 ani în anul 1959. A fost o conștiință rară în acele vremuri în
care majoritatea erau analfabeți și abia își trăgeau căruța poverii familiale
zilnice. Ca urmare, conștient de a nu se pierde istoria neamului (care începe
pentru fiecare cu istoria strămoșilor locului) avea o mulțime de acte vechi moștenite de la
neamurile sale.
A avut un
act scris și datat cu 1384 (? – vezi mai jos explicația
legată de an) de o mare importanță pentru istoria zonei și a limbii române! În
acesta, domnitorul Basarab (? – vezi mai jos explicația legată de nume)
recunoștea
că Dobrici un căpitan de oşti este proprietarul moșiei care se învecina la
miazănoapte cu moșia Boțăscului, la apus cu apa Lențea, la răsărit cu
Valea lui
Ban și la miazăzi cu terenul rămas domnitorului.
(O
informație foarte prețioasă pentru denumirea comunei vecine Boțești, Argeș. De
la acest Boțăscu cu mare probabilitate se trage denumirea de azi înglobează
nenatural satul Moșteni-Greci de peste deal din valea stângă a Dobreștilor care
se face din centru. Natural acest sat ar fi trebuit să țină de Dobrești mai ales
pentru ușurința de a ajunge la centrul Dobreștiului unde este Primăria dar și la
Școală care este și mai aproape de ei.
Similar putem vorbi și de proveniența denumirii Furești de la Furăscu)
S-a emis teoria
plauzibilă că Dobrești își trage din numele de la un Dobrici. Grav este
și susținerea că
Dobrici este nume de origine
slavă și chiar că el este slav și de aici și numele satului Dobrești este de
origine slavă. Din păcate teoria că dobreștenii
sunt rezultatul
mixării localnicilor cu slavii care au cucerit locul și s-au stabilizat aici a
fost propagată chiar de o mare personalitate a Dobreștiului,
părintele Ioan Popescu în Legendele Satului Dobrești!
După zeci de ani de
întrebări și cercetare,
am adăugat concluzia mea legat de numele Dobrești și care o adaug și la acest
material!
Atât teoria romanizării cât și cea a slavizării sunt falsuri grosolane care
șterg cu buretele
17 milenii de istorie grandioasă a strămoșilor noștri din Regatul lui OM și al
lui Burebista.
Acesta a fost cel mai mare rege al românilor care a creat cel mai mare regat din
Europa, de la
Salonic la Marea Baltică, de la Boemia-Cehia și până dincolo de Nipru – Ucraina
azi plus
Peninsula Crimeia! Regatul era de circa 10 ori mai mare decât ceea ce mai avem
azi! Din păcate Burebista
a fost asasinat de trădători inconștienți față de furtunile viitoare create de
popoarele migratoare care încă nu i-au plătit chiria pe ultimul mileniu sau cel
mult o jumătate în plus!
Ștefan Ionescu a învățat scrierea și citirea de la bunicul său
Neacșu
Popa Stan care a participat la conducerea comunei. Despre actul lui Ștefan
Ionescu a auzit marele profesor Nicolae Iorga care l-a chemat la Bucureşti.
Acesta
i-a dus actul iar profesorul i-a comunicat că este de mare valoare istorică și
va fi
depus la Academia Română, iar lui i se va da o copie legalizată de Academia
Română precum și un premiu. Cu siguranță actul a existat și Ștefan Ionescu i l-a dat profesorului Nicolae
Iorga care nu s-a ținut de cuvânt să-i dea o copie și premiul promise când omul
i la
cedat!
Este puțin probabil că Vasile
T. Ionescu a văzut actul dar sigur l-a vizitat în 1938 pe profesorul Iorga
împreună cu ruda sa Ștefan Ionescu care a dorit informații despre actul înmânat
personal cu circa 20 ani înainte. Vasile T. Ionescu a reținut ceva din ce i-a povestit ruda sa după
aceasta s-a
trezit
fără actul lăsat pe încredere profesorului Nicolae Iorga o somitate
mondială! Documentul era foarte valoros atât pentru istoria satului nostru
Dobrești dar mai ales pentru Istoria României deoarece nu prea am avut documente
scrise sau le-am aruncat în pod și s-a ales praful de ele fiind roase de
șoareci,etc. Chiar la mine acasă, în lipsa mea, cele 8 diplome premiul I ale mele clasele
1-8 și
carnetele cu note au fost duse în pod! Ce-a avut în cap, ce loc a putut face, în
sertarele unui birou mare, una din surorile mele inconștiente, fără respect
față de familie și chiar de fratele ei!
Așa a plecat actul din Dobrești și nu s-a mai întors nici măcar copia promisă.
Dar actul nu-l mai are nici România datorită unor funcționari inconștienți sau
chiar a unor guvernați trădători!
În 1938 Ștefan Ionescu,
însoțit de Vasile T. Ionescu, a revenit la
profesorul Nicolae Iorga care l-a recunoscut pe Ștefan Ionescu. Le-a spus c-a
depus actul la Academia Română. Dar în 1916 tezaurul țării împreună
cu documente de valoare din arhivele statului sau din custodia Academiei Române au fost duse
pentru păstrare în siguranță la Moscova! Desigur la marele nostru prieten
secular care ne-a invadat de câteva ori și a dorit să ne transforme în Gubernie
și să ne slavizeze! Profesorul Nicolae Iorga le-a sugerat posibilitatea ca
actul să se afle, zic eu, pentru păstrare definitivă la Moscova,
de către aliatul nostru și mare prieten după cum s-a văzut.
(Decizia din 1916 a fost una de conducători idioți sau trădători de țară și neam
deoarece
trebuiau să învețe istoria neamului și astfel să știe cu cine avem de-a face!
Rezultatul îl știm și azi
după un secol. Rușii au pus fundul pe mai tot tezaurul dar cea mai mare pierdere
este tezaurul
documentelor și obiectelor legate de istoria neamului nostru)
După 1950, aflând de returnarea unor acte de la Moscova,
Vasile T. Ionescu a cercetat din nou la arhiva Academiei Române însă n-a reușit să
găsească nimic. Ca românul cinstit și cu sufletul de creștin autentic și curat,
el mai
spune că poate n-a cercetat cu destulă atenție și actul se află ori în lăzi încă
nedesfăcute de la Academia Română de către leneșii și birocrații care iau banii
fără să le pese! Actul poate se află încă la Moscova să păzească Cloșca cu Puii
de Aur spre exemplu!
Vasile T. Ionescu susține că după voievodul Basarab, semnatarul
actului legat de Dobrești, a urmat pe tron fiul său, Dan I 1383-1385, omorât în
1385 de Sișman țarul bulgarilor și apoi fratele său Mircea cel Bătrân, 1386 –
1418.
Acest voievod Basarab este sigur legat de Basarab I care a domnit în
perioada +-1310 – 1352. Există posibilitatea ca la unul dintre cei doi să fi notat
greșit
numele Basarab de care a vorbit sau chiar și anul. Înaintea lui Dan a fost Radu
I
(1377 - 1383) tatăl său și al lui Mircea cel Bătrân.
Dacă anul 1384 este corect atunci domnitor era chiar Dan I
care a domnit
doi ani 1383-1385 și care o fi adăugat și numele Basarab al familiei domnitoare.
Această familie a domnit în Țara Românească circa 150 ani, până la Vlad Țepeș
(1456-1462) inclusiv care este nepotul lui Mircea cel Bătrân! Iată ce domnitori
avem după Basarab I: Nicolae Alexandru 1352-1364, Vladislav I 1364-1377, Radu
I 1377 - 1383, Dan I 1383-1385, Vlad I (Mai 1395 - Sep 1396) Mircea cel Bătrân
1386-1418.
Dacă 1384 este greșit atunci actul a fost semnat
înainte de unul dintre
domnitorii de mai sus care și-a adăugat la numele lui și numele Basarab al
familiei domnitoare.
După acest act care a existat și poate mai există la Moscova, vechimea
localității Dobrești ar fi de cel puțin 584 de ani față de 1968 când Vasile
T. Ionescu
a finalizat oarecum lucrarea sa! În 2022 ar fi de 638 ani!
Când am publicat cartea am fost presat de obținerea ISBN-ului și de alte
probleme și n-am observat eroarea legată de numele Basarab și de anul 1384.
Astfel n-am putut să fac analiza de mai sus care era absolut necesară! Cu toate
acestea vechimea de atestare documentară nu este afectată după cum am văzut!
Ca o curiozitate, se susține că localitatea Topoloveni, situată la 20 km de
Dobrești, este atestat documentar în anul 1421 la trei ani după domnia lui
Mircea
cel Bătrân. Domnia a fost preluată de fiul său Mihail I care domnește până în
Aug
1420. Urmează Radu Praznaglava, fiul nelegitim al lui Mircea cel Bătrân, până
prin Oct 1922 și câteva luni prin 1426-1427. Perioada toamna lui 1422 – 1431 cu
câteva luni sincope domnia este asigurată de către Dan II fiul lui Dan I fratele
lui
Mircea cel Bătrân. În perioada 1436 - 1442 și 1443 – 1447 domnitor a fost Vlad
Dracul (Vlad II) fiul legitim al lui Mircea cel Bătrân și tatăl celebrului
domnitor
Vlad Țepeș.
Documentul din 19 iunie 1421 este semnat de voievodul Radu
Prasnaglava prin care întăreşte toate daniile făcute de tatăl său Mircea cel
Bătrân
Mânăstirilor Cozia şi Cotmeana. Astfel Topoloveni a sărbătorit anul trecut 600
ani
de atestare. Cum este firesc, localitatea fiind expusă migratorilor s-a
stabilizat mai
târziu decât Dobreștiul care este pe o vale între două dealuri pe atunci pline
cu
păduri. Dar ce să vorbim de documente scrise care se păstrau foarte greu la noi!
2. Acte originale cu privire la vechimea comunei avem două emise la
văleatul 7095 (în vechiul sistem geto-traco-dacic) 1587, de către
domnitorul Mihnea Voievod. Unui oarecare
Lepădat îi se recunoaşte mai multe
terenuri în Dobrești pe care mai târziu le comasează, iese din indiviziune cu
locuitorii și formează funia Lepădăteasca.
(Funia era o unitate de măsură întâlnită în diferite acte legate de proprietate.
Erau de două feluri, funie mică de 173 stânjeni și mare de 865 de stânjeni echivalentă
cu 5 funii mici.)
Dobrești avea 5 funii mari stăpânite încă de la anul 1500 astfel: 2 funii mari
sunt ale moșnenilor din neamurile Cârstocii și Cerceii. O altă funie apare ca
moşie
boierească, iar celelalte 2 funii sunt proprietăți ale mânăstirilor Râncăciov și
Nucet.
(Moșnenii erau oamenii liberi care aveau pământul lor dar care erau foarte
puțini prin toate cele trei țări românești. Majoritatea erau fără pământ și se numeau
iobagi-Transilvania,
șerbi-Moldova, clăcași-Țara Românească. Toți aceștia munceau pe nimic cu toată
familia la
grofii unguri, la boieri sau la mânăstiri)
După acest act, vechimea localității Dobrești ar fi de 435 ani
în 2022.
3. Legat de anul 1500 (detalii în mini monografie) vechimea localității
Dobrești ar fi de 522 ani în 2022.
Dobrești, Geografie, Geologie, Toponimie
Coordonatele comunei Dobrești sunt 44°57′ latitudine nordică
și 25°10′ longitudine estică față meridianul zero ce trece prin Anglia. Dobrești este
aproape la jumăteatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord și la ceva distanță față de
Oceanul Atlantic. Ca urmare are o climă temperat continentală cu influențe de la
Marea Neagră vecină cu România în jumătatea sud-estică și de la mările
Mediterană și Adriatică aflate în sud.
Comuna Dobreşti este așezată spre marginea sudică a Platoului Cândești, o
diviziune a Podișului Getic. Dealurile zonale sunt o estompare a ramurii
munţilor
Carpaţi numită Mateiaş aflată la nord-est de Câmpulung.
Comuna se găseşte la 366 m deasupra nivelului mării. Cornetul, dealul cel
mai înalt din comună se găseşte la 485 m deasupra mării. Datorită climei blânde
în
trecut se făcuse o propunere ca pe dealul Cornetului să se construiască un
sanatoriu.
Comuna Dobrești este binecuvântată de prezența la Nord-Est de Munții
Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Leaota și chiar de Bucegi. Aceștia ocrotesc zona
de
vânturi puternice dar permanent primenesc aerul și-l ozonează!
Mai mult având dealurile pline de păduri (până nu s-au proliferat
inconștienții și devoratorii lor după cacealmaua și mai grav trădarea din Dec
1989)
comuna are o protecție în plus!
Locul casei părintești este unul dintre cel mai bun de pe toată valea
Cândești-Topoloveni. Față de terenul celor doi vecini este ceva mai sus și nu se
va
inunda decât la un alt potop biblic. În plus din grădinile noastre intri direct
în
pădurea din dealul Piscotei și cele de lângă Valea Iufu și de aici ajungi în
Izlazul
comunal de pe dealul din Răsărit până la care sunt circa 1/2 km! La apus avem
până la Râul Cârcinov circa 1/2 km și imediat avem încă un Izlaz comunal. După
circa 150 metri intri prin Gura Cetății în Valea Cetății de unde poți merge în
Dealul
Ruginoasei (și de aici la celebrul târg de la Negrești care se ține annual pe 15
Aug),
pe Cetatea Mare și Cetatea Mică cele două ramificații ale văii principale, în
Piscul
Fierăstrăului piemontul dintre aceste două văițe. Și totul este plin de păduri,
aluniș,
zmieuriș, muri,etc. La acestea trebuie să adăugăm mistreții, căprioarele,
iepurii,
vulpea, lupul, cucul și pupăza care sunt și în dealurile răsăritene!
Până în
satul
Mănești, Valea Dâmboviței avem circa 15 km cum avem și până în satul Bârzești
din Valea Argeșelului de unde a apărut marele patriot și filosof Petre Țuțea
(Boteni
6 Oct 1902 - 3 Dec 1991 București) care l-am trimis o vreme în pușcăriile
echipei
Ana Pauker, Saul Brukner (alias Silviu Brucan), Walter Neulander (alias Valter
Roman tatăl obrăznicăturii adulate de români în Dec 1989 și mai ales de femeile
de
la Apaca care au fost aruncate, de el & co., în stradă ca pe niște zdrențe să moară
de
foame cu copii lor sau să fugă din țară).
Din Bârzești este și Olimpia-Ioana
bunica
din partea tatălui meu care are un nume rar la noi pe care l-a avut și mama
celebrului aromân (=român) Alexandru cel Mare (Macedon) revendicat cu tupeu de
greci care susțin că mama lui a fost grecoaică. Dar aceasta era din Epir o zonă
alipită la Grecia în 1913 după al doile război balcanic și după 2.5 milenii în
care nu s-a considerat populată cu greci!
Administrativ comuna Dobrești este situată în partea de sud-est a fostului
județ Muscel şi are ca vecini, la nord satele Boțești și Greci, com. Boțești, la
est
satele Suseni, com. Bogați, Argeș, Scheiu de Sus și Scheiu de Jos, com. Scheiu,
Dâmboviţa. La sud şi vest sunt satele Beleți, Zgripceşti, Negrești și Lențea
toate
din comuna Beleți-Negrești, Argeș.
Teritoriul are forma unui dreptunghi maximal cu latura nord-sud de circa 8
km și latura est-vest de circa 6.5 km. Comuna are doar 39.11 km pătrați deoarece
dreptunghiul este maximal iar o parte din această arie este terenul vecinilor
deoarece perimetrul real este format dintr-un zigzag de linii. Din această
suprafață
400 ha este intravilan iar restul este extravilan format din terenuri, pășuni
publice,
păduri și zona legată de albia râului Cârcinov care de-a lungul timpului a
suferit
modificări, inclusiv ca mărime, din cauza inundațiilor și eroziunii.
Comuna Dobrești este aşezată pe valea Cârcinovului după numele râului
care curge prin mijlocul acesteia. Este de fapt ramura principală a râului
Cârcinov,
care izvorăște din punctul numit Velinași situat 13km mai la nord în dreptul
comunei Cândești, Dâmbovița.
Pe linia fostei case a familiei Ion Mihalache de sub dealul Cornet trece râul
care vine de pe valea Grecilor și varsă în această ramură a Cârcinovului după ce
trece aproape perpendicular pe sub șoseaua Dobrești – Boțești. La începutul
Fureștiului Cârcinovul mai primește Râul Ruginoasa care vine din zona dealurilor
a
satului Lențea, com. Beleți-Negrești.
A doua ramură a râului Cârcinov vine din nordul satului Negrești chiar de
la câțiva km de Voroveni sau Bârzești aflate în Valea Argeșelului. Acestă ramură
coboară din zona de deal și trece prin satele Negrești și Zgripcești. La podul
de la
capătul nord al satului Beleți, se unește cu ramura principală Dobrești -
Boțești
- Cândești Deal. Abia de aici am putea să-l numim, fără ambiguități, ca fiind
râul Cârcinov!
În continuare Râul Cârcinov trece prin satele Albotele, com. Priboieni și
Priboieni. Aici primește afluentul numit Izvor care vine dispre nord-vest și
trece
prin satul Valea Mare, com. Priboieni. De aici trece prin satele orașului
Topoloveni: Gorănești, Crintești, Boțârcani, Țigănești. Mai merge câțiva km
până ajunge la râul Argeș care-l primește bucuros că se face mai mare după ce-i
aduce apele colectate dintr-un bazin hidrografic de de pe o lungime de circa
35km!
Pe valea principală și pe cele două văi ale ramificațiilor râului Cârcinov
sunt satele Valea Mare, Boțești, Dobreşti, Furești, Negrești, Zgripceşti,
Beleţi,
Albotele, Priboieni, Gorănești, Crintești, Boțârcani, Țigănești, Goleştii Badii
(fost sat, acum doar cartier), Topoloveni.
Localității Topoloveni (devenită nu de mult oraș) i s-a spus şi încă i se mai
spune Gura Cârcinovului. Din cele mai vechi timpuri aici este un târg duminical
unde oamenii și-au vândut și își vând surplusul de cereale, fructe, legume,
materiale de îmbrăcăminte etc.
(vezi
Harta cu vecinii satului Dobrești și
Harta zonală a comunei Dobrești)
Dealurile, care sunt de o parte și alta a văii principale Beleți-Topoloveni, se
aplatizează și începe zona de câmpie. În zona aceasta și adiacentă sunt câteva
văi
principale precum Valea Argeșelului (săpată de râul Argeșel), Valea
Cârcinovului, Valea Suseni- Bogați, Valea Glâmbocului, Valea lui Ban care se
unește cu Valea Potocului (cu râul Potoc) și formează Valea Scheilor. De
asemenea, zona lărgită este cuprinsă între două mari râuri, Argeș la apus şi
Dâmboviţa la răsărit.
Cândva și multimilenar, zona a fost acoperită de păduri seculare mari, iar pe
văi erau așezări omeneşti din cele mai vechi timpuri deoarece erau mai ușor de
apărat împotriva năvălitorilor. În afară de aceste patru văi principale în zona
fiecărei comune se găsesc câteva văi mai mici care se unesc într-una mai mare.
În comuna Dobrești sunt văi, dealuri și locuri cu nume de legendă:
Păscarea, Sălcioare, Căprioara, Glâmbocul, Dealul și Valea lui Ban, Valea
Ruginoasei, Valea Inului, Valea Cetății, Valea și Dealul Boabei, Valea Floarei,
Valea Frumoasei, Piscul Fierăstrăului, Piscul Turcului, Dealul Piscotei, Valea
Iufu, Valea Dragnei, Dealul Cornetului, Dealul Măgarului, Coșeru, Dealul
Rotăresii, Valea și Dealul Frumoasei, Valea Rea, Orjanca, Vulpea, Piscul
Dragostei, Piscul lui Purice, Dealul Viilor, Stupina, Bratoșanca, Braia,
Hălăciuga, Păscarea, Dealul Ruginoasei, Dealul Mestecenilor, Piscul Înalt,
Cetatea și Valea Cetății,etc.
Nu știu de ce dar cred că satul Dobrești este unicat în țară relativ și la acest
subiect. Faptul l-a intrigat profund pe părintele Ioan Popescu care timp de zeci
de
ani a căutat pe la sătenii bătrâni orice poveste despre aceste denumiri. În
final a
scris Legendele Satului Dobrești în care fiecărui toponim i-a dedicat o legendă
bazată sau nu pe ce-a aflat de la săteni. Fiecare legendă pe lângă faptul că
explică
cum s-a ajuns la nume la final are și ceva educativ similar precum are fabula!
Anul trecut am reușit să public și acest manuscris care s-ar fi pierdut
umplut de praf ca și manuscrisul mini monografiei de care am vorbit.
Majoritatea acestor denumiri sunt foarte vechi deoarece satul are circa 7500
ani. Vasile Ionescu are ceva explicații pentru câteva dintre denumirile de mai
sus.
Astfel numele Sălcioara vine de la apa sălcie care era în zonă, Căprioara de la
faptul că în acel loc exista apă și se adăpau caprioarele, Ruginoasa era o
vâlcea cu
apă ca rugina care provenea din sau de pe terenuri bogate în minerale. Pe Valea
Inului se cultiva din bătrâni inul şi în apa de acolo se topea inul pentru a se
obține
firul de in similar cu cel de cânepă.
Cetatea și Valea Cetății este zona unde ar fi fost o cetate sau gospodăria
primului ctitor din amintiri vagi al comunei. Dealul lui Ban este spre răsăritul
satului și ar fi fost proprietatea unui ban care era numele funcției unui
dregător al
domniei. Dealul Mestecenilor era plin cu mesteceni, Piscul Înalt era dealul cel
mai
înalt din comună. În Dealul Rotăresii și-ar fi avut locuința o femeie pricepută
la
roți de căruță. În Piscul Turcului turcii ar fi avut un punct de control. Se
spune că
turcul șef ar fi fost găsit spânzurat. Dealul Cornetul se termină către mijlocul
satului și are forma unui corn, etc.
Aproape toate văile şi vâlcelele de mai sus au direcția nord-sud. Izvoarele
de pe aceste văi au dispărut deoarece apa ploilor a cărat pământul, pietriş şi
bolovani, a ridicat nivelul terenului și le-a astupat. În mare măsură, omul este
vinovat deoarece a distrus pădurile de pe coaste. Coastele dealurilor au început
să
fie reîmpădurite dar izvoarele cu greu vor mai ajunge la suprafaţă.
Comuna Dobrești se afla în zona colinară și se are trei subzone distincte:
1. Zona șesul aluvionar al râurilor este mică și coboară de la nord la sud;
2. Zona coastelor abrupte, în suprafață mult mai mare deoarece au fost
create prin scurgerea apelor, pârâiașelor, râurilor;
3. Zona podurilor dealurilor este cea mai mare dar este și foarte neregulată.
Din punct de vedere geologic regiunea este alcatuită din depozite care
aparţin Levantinului Superior al straturilor de Cândești şi al depozitelor
cuaternare. Levantinul Superior este alcătuit din argile, marne, concreţii
calcaroase,
nisipuri și pietrișuri roşcate constituind straturi în unele părți groase.
În comuna Dobrești Levantinul este dominat de nisipuri și pietrişuri,
straturile argiloase fiind foarte slabe. La sfârșitul Levantinului persista încă
din
Marea Pliocenă un lac care se întindea până la poalele munților Leaota.
Meterialul din munţi şi dealuri era rupt de torenți şi deversat în lac.
Materialul mai
mare, bolovanii și bolovănișul, s-a depus în apropierea țărmului iar materialul
mai
fin, pietrişul și nisipul mărunt, a fost cărat mai departe de țărm formând
regiunea de
şes.
Comuna Dobrești se află la marginea lacului şi de aceea terenurile ei sunt în
majoritate pietrişuri şi nisipuri provenite în ultimul timp din degradarea tot
mai
mult a coastelor abrupte. La oprirea degradărilor coastelor a fost şi este
nevoie de
intervenția omului, comunei sau statului prin plantarea arborilor în special
salcâmilor care nu sunt pretenţioşi și se prind în cele mai slabe terenuri. De
asemenea cresc mult mai repede și au floarea necesară albinelor pentru mierea
foarte apreciată.
Datorită pădurilor mari care acopereau dealurile şi văile, iernile erau foarte
blânde iar umezeala n-a existat şi nici nu există. Ploile cădeau la timp dar azi
din
cauza tăierii fără discernământ și milă ploile sunt tot mai rare. Între cele
două
războaie mondiale s-a început reîmpădurirea coastelor dar pe multe s-au plantat
pomi roditori care nu rezolvă definitiv problema susţinerii terenurilor care
încă se
deplasează la vale. Este nevoie de un studiu amănunțit în această problemă fiind
necesară scoaterea pomilor care nu produç şi înlocuirea cu arbori, cu plantaţii
masive de salcâmi din care se poate scoate și lemn de lucru sau de foc foarte
bun.
Drumuri de legătură cu orașele și satele vecine au fost încă din vechime. Pe
la Gura Cârcinovului - Topoloveni trece și linia de cale ferată
Bucureşti-Piteşti,
Craiova, Turnu Severin, Timişoara, graniţă. În aceeaşi direcţie este şi șoseaua
națională care are ramificaţii în interiorul țării. În vechime se circula pe
poteci şi
vadul apelor. Azi sunt șosele pietruite și chiar asfaltate.
Bibliografie
1.
Dobrești, Județul Argeș, 100 de ani de activitate corală, 1902-2002, Spiridon I.
Cristocea, Ed. Paralela 45, 2002,ISBN 973-593-621-6;
2. Școala din Dobrești, Județul Argeș, 165
de ani (1839-2004), Spiridon I. Cristocea, Nicolae Il. Ilinca, Nicolae Ghe.
Marinescu, Ed.Tiparg - Pitești, 2004, ISBN 973-7734-42-4;
3. Legendele satului Dobrești, Ionel
Bătrânu (preotul Ioan Popescu), Gheorghe Ghe. Borcan, Ed. Sf. Ierah Nicolae,
Brăila, 2021, ISBN 978-606-30-3628-6;
4. Comuna Dobrești, Argeș, Vasile T. Ionescu,
Gheorghe Ghe. Borcan, Ed. Sf. Ierah Nicolae, Brăila, 2021, ISBN
978-606-30-3622-4;
5. Istoria satului Furești, Nicolae
Zamfir, 2002;
17 Apr 2022, 17 Noi 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
|