Dobrești, Argeș, România, cu Performanțe Unice

Dobrești, Argeș, România, cu Performanțe Unice
Dobrești, Argeș, România, cu Performanțe Unice

        Șapte Dobrești sunt nume de sate sau comune din pământul strămoșesc care ne-a mai rămas din Regatul lui OM și al lui Burebista cel mai mare rege al neamului nostru care a creat prin unificare și ne-a lăsat ca moștenire cel mai mare regat din Europa. Din păcate în două milenii am mai rămas cu circa 1/10 și, mult mai grav, aceste generații apatride sunt pe calea de a pierde și acest petec minuscul din glia străbună! Trei localități Dobrești sunt în Banat și Transilvania, câte una în Oltenia, Vâlcea, Argeș și Dâmbovița. Este posibil să mai fie și altele dar trebuie investigat! Cine s-o facă?

Toponimul Dobrești

        Toponimul Dobrești este după unii de origine slavă. Aceștia consideră că așa numitul fondator este un Dobre sau Dobrici. Numele Добрич este pronunțat de bulgari Dobrici, identic ca și noi ceea ce ridică semne de întrebare dacă este de proveniență bulgară sau slavă. Dobre sau Dobrici au rădăcina semantică de bază aceași cu a cuvântului slav dobrâi = добрый = bun. Numele Dobrești poate provine mai repede de la Dobre! Dar și Dobre poate proveni de la Dobrești! Afară de prefixul comun Dobr, nu cred că Dobrici are vreo legătură cu Dobrești deoarece numele slav / bulgar (sigur de-ar fi de această proveniență) Dobrici apare la distanță milenară față de existența omului în această zonă după cum vom vedea mai jos!
       În Bulgaria, în zona Cadrilater, este o comună Dobrici, un oraș Dobrici și regiune administrativă Dobrici cu centrul administrativ în orașul Dobrici! Este cam fostul județ Caliacra care a revenit României în 1913 și a fost pierdut prin ultimatumul german din 1940 după Dictatul de la Viena pe Ardeal și după cedarea Basarabie în 28 Iunie 1940!
        Pe de altă parte, la Dobrogea Etimologie se susține că Dobrogea își trage numele de la conducătorul local Dobrotici, care a domnit între 1347 și 1386. Primul aspect foarte interesant este că anul apariției lui Dobrotici pentru Dobrogea este din aceeași perioadă cu anul apariției lui Dobrici din actul legat de Dobrești (act pierdut de Nicolae Iorga care nu și-a ținut promisiunile față de proprietarul lui care i l-a lăsat personal chiar după o deplasare la el la București)! De asemenea este foarte interesant că diferența dintre numele Dobrotici și Dobrici este inserțiunea ot care ne duce la construcția Dobr Ot ici. Cuvântul Ot (ca și Sin din slavul sîn ce înseamnă fiu) a fost utilizat secole de indivizi inconștienți din biserică și administrația voievodalelor românești care au acceptat slavona și scrierea chirilică! Ot înseamnă Din (de la) după care urmează locul sau localitatea. Spre exemplu, Stroie ot Boțești (dintr-un act din 1587 semnat de voievodul Mihnea) înseamnă Stroie din Boțești. Sau Vasile sin Ion înseamnă Vasile fiul lui Ion!
        (Expresia românească, de calificare pentru precizare persoană, a fost utilizată milenii până la sfârșitul secolului 19 și începutul lui 20 când s-au introdus oficial numele de familie, certificatul de naștere, buletinul, certificatul de căsătărie și apoi cel de deces! Introducerea numelui de familie a tot trenat mai bine de o jumătate de secol pe domnia primului rege importat! Astfel a obstrucționat legea semnată de marele domnitor Alexandru Ioan Cuza care a aruncat slavona și alfabetul chirilic la lada de gunoi a istorie! Regele importat pe lângă faptul că i-a interzis lui Cuza bolnav (pe moarte prematură la 53 de ani) să revină în pământul țării sale a trădat interesele neamului românesc!)
       Dacă admitem originea lui Dobrești din Dobrotici, oare de ce regiunea și orașul Dobrotici bulgărești nu este Dobrești? Se știe că toată zona sudică, inclusiv cea a Bulgariei de azi a fost traco-daco-getică! Dobrogea marelui voievod Mircea cel Bătrân era până la linia oareșelor Varna și Ruse inclusiv acestea. Toată zona era a lui Mircea cel Bătrân! În Bulgaria sub orașul românesc Ruse, mai avem un oraș cu numele de Târgoviște celebră prin Curtea Domnească și capitala marelui voievod Vlad Țepeș,etc! Ca proprietar de drept, la 1878, trebuia să recuperăm furtul secular al turcilor care au gustat din țeapa marelui Vlad Țepeș! Din păcate, la comandă germano-ruso, domnitorul importat a semnat actul trădător cu rușii după ce i-am salvat de la o înfrângere gravă. În acest act se susține că rușii ne dau partea din Dobrogea până la Cadrilaterul (Dobrogea de azi, în fapt pământ strămoșesc românesc), iar noi le dăm cele trei județe din sudul Basarabiei, de la gurile Dunării tot pământuri strămoșești românești răpite la 1812 cu întreaga Basarabie! Acum acestea și alte pământuri românești din Bucovina și TransCarpatia, sunt sub ocupația obrăznicăturilor de tătari-cazaci (autonumiți ucrainieni de la Trianon 1920 de când falșii noștri aliați ne-au trădat și le-au făcut stat în vecinătatea noastră și în parte din pământuri românești) mult mai agresivi cu noi, și nu numai, decât rușii! Deci noi, prin primul importat trădător, am acceptat sub semnătură că rușii ne dau ceea ce era al nostru, iar noi le cedăm iar pământ românesc cucerit la 1812 și retrocedat forțați de către marile puteri la 1856 prin Tratatul de la Paris. Aceste puteri nu ni le-au dat de dragul nostru și al dreptății istorice ci din propriul lor interes de a-i alunga pe ruși de la controlul Dunării!
        Românii sunt cei mai vechi locuitori din Europa. Spațiul locuit de românii uniți de Burebista (cu două milenii în urmă) era de circa șapte ori mai mare decât cel actual. Mare parte din teritoriile tuturor țărilor vecine (și chiar parte din nevecine) au fost răpite, în ultimul mileniu și jumătate de la strămoșii noștri, de către triburi migratoare de slavi, unguri, bulgari, germani,etc. care căutau un loc unde să poată supraviețui deoarece era mereu alungați de localnicii agresați sau de alte triburi. Cuceritorii au ucis fără milă, ne-au deznaționalizat prin toate metodele, ne-au strămutat până la Vladivostok în Siberia. Spre exemplu Burebista avea cetatea Bratislava și toată Slovacia, avea din Cehia până la Boemia. Budapesta se numea Carpis de la comunitățile dacilor Carpi care de milenii erau sedendari. Din păcate ni s-a închis gura și nu vorbim în public despre acest subiect. Vecinii noștri ne tratează cu aroganță și dispreț, și dau ultimile lovituri românilor care mai supraviețuiesc pe acolo. Din contră, rudelor lor de pe teritoriul actual al României li se asigură mai multe drepturi decât nouă, inclusiv locuri în Parlament.
        Românii au un mecanism genetic mental unitar și unic care s-a perfectat odată cu limba română, cea mai evoluată de pe planetă. Numele localităților, locurilor, apelor, animalelor, etc. sunt datorate acestui mecanism. Observăm că numele unei localități (dar și alte tipuri de denumiri) cu o vechime apreciabilă (nu în documente "papirus" din ultimul mileniu) îl vom regăsi de câteva ori în tot cuprinsul spațiului românesc. Localități, sat sau comună, cu numele Dobrești găsim, ușor acum pe Google:
       1. Bara, Timiș, locul de naștere al Prea Fericitului Părinte Daniel, actualul patriarh. În zonă este și Mânăstirea Dobrești;
         2. Moroieni, Dâmbovița;
         3. Dăniceni, Vâlcea;
         4. Dobrești, Dolj;
         5. Dobrești, Bihor;
         6. Gârda de Sus, Alba.
        O întrebare de bun simț pe care ar pune-o și un copil care n-a terminat opt clase primare. Nnu un profesor universitar care predă Româna de zeci de ani și-i îndoapă pe studenți cu fel de fel de aberații pe limba Română : În ultimul mileniu, pe la toate aceste localități multimilenare a trecut Dobre sau Dobrici cu numele lui slav sau nu? Răspunsul categoric este NU. Dobrești, ca și alte sute de mii de cuvinte din vocabularul celei mai evoluate limbi din istoria omenirii, este creația neamului nostru genial. Inclusiv în prostiile pe care le cam face de la Burebista, cel mai mare rege al nostru care ne-a lăsat moștenire cel mai mare regat din Europa și din toată istoria cunoscută! Dar urmașii egoiști l-au împarțit rapid și ne-au păpat lupii! Mai avem doar o zecime din ceea ce a fost în proprietatea străbunilor! De maxim un mileniu și jumătate, toți vecinii și chiar nevecini, încă n-au plătit nici chiria lui Burebista! Am dat doar aceste șase exemple răspândite pe mai bine de 2/3 din România actuală. Aceste localități sunt locuite de mii de ani de români. Întrebarea cheie este de când au oare numele de Dobrești? Îl au dinainte sau după invazia slavilor de nord și de sud, a ungurilor, etc.?
       Toți migratorii i-au decimat, dezmoștenit, strămutat și deznaționalizat pe proprietarii locului! De secole le refuză dreptul la școală și biserică în limba lor maternă. Să nu uităm că într-o parte din teritoriu actual câteva secole slujba religioasă s-a ținut în slavonă iar majoritatea românilor erau analfabeți. Acest fapt a avut o contribuție negativă la progresul neamului nostru și al limbii române atacată din toate părțile inclusiv în prezent chiar de către români snobi și fanfaroni. Dar este și o parte benefică prin faptul că în acele secole, nu li s-a împuiat creierul cu minciunile biblice milenare! Slujbașii temporari ai lui Dumnezeu încă nu s-a actualizat ca să-și servească neamul și țara! În schimb toți slujbașii vecinilor o fac de secole cultivând patriotismul, unirea și superioritatea de neam, etc!
       Neamul nostru are un algoritm ancestral de a da nume de persoane, animale, locuri, ape, lacuri, dealuri, munți, etc. În Regatul lui OM și al lui Burebista o să regăsim multiplicarea numelor în zone situate la mii de km. De altfel acest procedeu este ancestral și pentru cei ce-au migrat din spațiul ancestral și s-au stabilit în alt loc de pe planetă. În amintirea a ceea ce au părăsit fac acest gest pentru a nu-și pierde prea repede amintirile deși fiecare dorește să le șteargă cât mai repede din memorie deoarece acestea nu-l lasă în pace! Datorită vechimii de peste 17 milenii a neamului nostru a fost posibilă schimburile umane dese la distanță de zeci și sute de kilometri și de aici multiplicarea toponimelor, hidronimelor,etc.
        Deci să nu uităm că slavul Dobrici / Dobre / Dobrotici n-a putut fi simultan în cel puțin șapte locuri plus "faraon" peste Dobrogea! O să fiu criticat de înverșunați cu faptul că nu trebuia să fi aceeași persoană ci persoane cu același nume. Dar eu n-am avut în minte c-a fost vorba de una și aceeași persoană! Doar că 1.5 milenii față de 15 milenii de stăpân autentic înseamnă totuși ceva peste care nu pot trece nici ucrainienii care au apărut la 1920 și care grație falșilor noștri aliați au un teritoriu de circa trei ori mai mare ca al României de azi! Oare de ce? Deoarece au uitat să retrocedeze jumătate din furt la adevăratul stăpân! Și nu numai atât, circa un milion de români, stăpânii adevărați ai locurilor nu mai au dreptul nici măcar la limba străbună!
         De aceea plătesc și vor plăti printr-o Justiție Divină, culmea, înfăptuită chiar de fratele mai mare pe care l-a sfidat din 1991 când s-au crezut pe cai mari și stăpâni pe ceea ce n-au avut niciodată! 

Salvarea Manuscriselor Prețioase legate de Dobrești

        Acest rezumat și cel legat de geografie are la bamini monografia Comuna Dobrești, Argeș lăsată în manuscris în anul 1968 de Vasile T. Ionescu și publicată de subsemnatul anul trecut. Vasile T. Ionescu a lucrat la ea circa 40 de ani. Deși nu s-au revăzut zeci de ani, autorul i-a prezentat lucrarea și lui tata (care a făcut patru copii pentru fiecare copil) ca bun prieten, utilizând între ei chiar cuvântul vere. Este posibil să fim rude mai depărtate sau s-or fi dat de-a verii după ritualul străvechi de la Moșii de vară. Autorul era conștient că munca lui se încheia atunci și poate s-a gândit că eu îl voi publica cândva. Nu s-a înșelat, deoarece acest manuscris dar și cel al preotului Ioan Popescu m-au mustrat fără să-mi dau seama circa o jumătate de secol. Eram conștient doar de faptul că aceste două manuscrise vor ajunge la gunoi după ce se vor umple de praf. Abia anul trecut, la 71 de ani, am realizat că numai eu pot și sunt obligat să le dau o nouă viața!
        Mai întâi le-am introdus-o și editat pe computerul meu până la faza bun de tipar. Dar abia după câteva luni am găsit o soluție rezonabilă de a obține ISBN-ul deoarece drepturile urmașilor sunt protejate de lege 70 de ani de la decesul autorului. Inițial m-am adresat să accepte rolul de coautor la două personalități, legate de Dobrești. Desigur fără să facă nici un efort de editare, publicare și fără pierdere de timp deoarece mă ocupam eu de totul. Ambele m-au dezamăgit căci n-au răspuns nici măcar la email-urile repetate. Desigur era forma de NU care m-a obligat să devin coautor. Dar a trebuit să muncesc suplementar adăugând și dublând manuscrisul.
        Înainte corectasem multiple date eronate și afirmații ale autorului sau ale altora care nu aveau susținere. Ca un exemplu bazinul râului Cârcinov era legat doar de valea noastră Dobrești-Boțești- Cândești. Dar are un frate cu același nume pe valea Negrești-Davidești cu dealurile Lențea, Grui,etc. Am adăugat și două hărți ale zonei și am creat o copertă rezonabilă. Cu ISBN-ul și publicarea m-a ajutat Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila personal domnul Daniel Voinea căruia îi sunt permanent dator pentru publicarea celor două manuscrise și nu numai. S-a tipărit doar în 25 exemplare din care 7 au ajuns la Biblioteca Națională a României .
        L-a fel am procedat și cu manuscrisul Legendele Satului Dobrești al preotului Ioan Popescu și el prieten bun cu tata. La problemele similare cu cele de mai sus, copia mea avea circa 15 pagini lipsă din două cauze posibile. Câteva luni am căutat să găsesc și să fac completarea. Și aici am avut un refuz neașteptat prin tergiversare! Presat de timp și dezamăgit (dar decis s-o public cu lipsurile respective) mi-a venit ideea să mă adresez profesorului Nicolae Ilinca din Dobrești cu speranța că mă va salva! Nu numai că avea lipsurile dar mai avea și un alt manuscris al părintelui ambele de mare ajutor deoarece am putut să fac o biografie serioasă a părintelui.  De noile copii s-a ocupat nepotul meu Ionuț N. Borcan (care m-a ajutat enorm nu numai cu acestea) dar a făcut și scanarea lor pentru a nu mai pierde timpul.
       Mini monografia Dobrești, Argeș (Muscel), Legendele Satului Dobrești și altele le puteți descărca de pe site-ul prezent!

Dobrești, Scurt istoric

        La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Dobrești făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel având satele Haitești, Cercei și Furești, având în total 1052 de locuitori ce trăiau în 254 de case. În comună existau cinci mori sau făcaie, trei biserici și o școală cu 40 de elevi dintre care doar 5 fete ceea ce vorbește de rolul femeii în familie sau comunitate căci despre societate nu mai poate fi vorba. Anuarul Socec din 1925 consemnează Dobrești ca fiind în aceeași plasă și având 1596 de locuitori în satele componente Dobrești și Furești. În 1950 comuna a fost transferată raionului Găiești din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș.
        Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești o fostă proprietate a Mânăstirii Râncăciov. Aici au ajuns un pâlc de panduri ai lui Tudor Vladimirescu care nu s-au mai putut întoarce la casele lor deoarece ar fi fost arestați pe motiv de participare la Revolta din 1821 care a amenințat chiar scaunul domnesc. Printre aceștia a fost Anghel, tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Anghel a fost izgonit de ai lui și s-a stabilit în satul Greci situat la circa 10 km spre nord și ramificația dreapta din centrul satului Dobrești. Era pericolul ca tot grupul de panduri să fie alungați de pe moșia Mânăstirii Râncăciov sau chiar să fie arestați de către autorități. Fiul său Radu și-a depășit pe profesorul tatăl său dar în plus a ucis chiar și oameni. Astfel a strâns o avere bună doar pentru familia lui devenită cea mai bogată din zonă și care a fost împărțită celor patru (?) fete ale lui.

       (Satul Moșteni - Greci face parte din com. Boțești. Satul Boțești este pe valea din stânga care se ramifică din centru Dobreștului. Ambele sate sunt vecine cu Dobreștiul și fiecare este situat la circa un km de unul din capetele de Nord ale Dobreștiului. Normal ar fi fost ca satul Greci să țină de comuna Dobrești deoarece de Boțești îl desparte un deal de circa doi kilometri. De aceea unii copii din Greci preferau școala din Dobrești unde veneau pe jos pe drumul văii Dobrești-Greci! La fel au procedat și copiii din satul Lențea care ține de com. Beleți-Negrești. Dar este situat pe unul din dealurile dinspre vestul Dobreștiului și distanța până la școala din Negrești era dublă sau mai mare față de cea până la școala Dobrești)

Furești poate că Vine de la Furăscu

        Oare
numele are legătură cu obiceiul multor săraci care datorită egoismului stăpânilor lor sunt nevoiți să fure pentru a supraviețui? Posibil și da! Dar trebuie să ținem neapărat seama de numele lui Furăscu (care poate fi legat de obiceiul de a fura preluat de la stăpânii lor cei mai mari dintre hoți care rămân în general nepedepsiți) fost proprietar al locului înainte ca acesta să devină (prin donații și nu numai) proprietatea Mânăstirii Râncăciov.
        În perimetrul satului s-au făcut puține cercetări dar urme ale trecutului au fost descoperite întâmplător de localnici în diverse locuri din vatra satului sau chiar de pe dealuri. Existența omului în această localitate datează din neolitic circa 5500 î.e.n. atestat prin topoarele din piatră descoperite. În situl cu movile există un tumul și o mică așezare din epoca bronzului sau chiar mai devreme. Locul este pe izlazul din dealulul de răsărit la circa 200 m de hotarul cu satul Furești unde prin anii 60 s-a construit un observator înalt și din lemn scopul construirii lui fiind o enigmă pentru săteni și nu numai pentru ei. Întâmplător este la circa 0.5 km de locuința părinților și bunicilor mei din partea tatălui și, în copilărie. Deseori eram pe acolo fie cu doi trei copii cu vitele, fie singur sau de mai multe ori cu caprele care au înlocuit-o pe Joiana, boii și oile după ce CAP-ul a sechestrat totul! Construcția observatorului a fost un motiv în plus să mă duc mai des, să mă urc în el și să scrutez depărtările! Era cam de 30m înălțime și cred c-a fost utilizat mai mult de mine și astfel pot zice în glumă c-a fost construit pentru mine! De altfel, și curios, mai târziu rolul acestuia a fost preluat de celebrul Turn al Chindiei din Curtea Domnească din Târgoviște, cam de aceeași înălțime și în care m-am urcat de sute de ori, mult mai mult decât constructorul lui, celebrul voievod Vlad Țepeș care n-a petrecut mult timp acolo deoarece a fost sechestrat 14 ani (în cetatea Vișegrad de pe o insuliță de pe Dunăre de lângă Budapesta) de handicapatul Matei Corvin la ordinul papei de la Roma care a fost și mai handicapat decât sluga lui!
        În documente scrise vechimea localității Dobrești este legată de trei date din care se poate trage o oarecare concluzie. Acestea sunt anii 1384, 1500 şi 1587:
       1. Despre văleatul 6893 (în sistemul primordial utilizat în Regatul lui OM și al lui Burebista) 1384, avem informații datorită lui Ștefan Ionescu decedat la 88 ani în anul 1959. A fost o conștiință rară în acele vremuri în care majoritatea erau analfabeți și abia își trăgeau căruța poverii familiale zilnice. Ca urmare, conștient de a nu se pierde istoria neamului (care începe pentru fiecare cu istoria strămoșilor locului) avea o mulțime de acte vechi moștenite de la neamurile sale.         A avut un act scris și datat cu 1384 (? – vezi mai jos explicația legată de an) de o mare importanță pentru istoria zonei și a limbii române! În acesta, domnitorul Basarab (? – vezi mai jos explicația legată de nume) recunoștea că Dobrici un căpitan de oşti este proprietarul moșiei care se învecina la miazănoapte cu moșia Boțăscului, la apus cu apa Lențea, la răsărit cu Valea lui Ban și la miazăzi cu terenul rămas domnitorului.
           (O informație foarte prețioasă pentru denumirea comunei vecine Boțești, Argeș. De la acest Boțăscu cu mare probabilitate se trage denumirea de azi înglobează nenatural satul Moșteni-Greci de peste deal din valea stângă a Dobreștilor care se face din centru. Natural acest sat ar fi trebuit să țină de Dobrești mai ales pentru ușurința de a ajunge la centrul Dobreștiului unde este Primăria dar și la Școală care este și mai aproape de ei. Similar putem vorbi și de proveniența denumirii Furești de la Furăscu)
        S-a emis teoria plauzibilă că Dobrești își trage din numele de la un Dobrici. Grav este și susținerea că Dobrici este nume de origine slavă și chiar că el este slav și de aici și numele satului Dobrești este de origine slavă. Din păcate teoria că dobreștenii sunt rezultatul mixării localnicilor cu slavii care au cucerit locul și s-au stabilizat aici a fost propagată chiar de o mare personalitate a Dobreștiului, părintele Ioan Popescu în Legendele Satului Dobrești!
        După zeci de ani de întrebări și cercetare, am adăugat concluzia mea legat de numele Dobrești și care o adaug și la acest material! Atât teoria romanizării cât și cea a slavizării sunt falsuri grosolane care șterg cu buretele 17 milenii de istorie grandioasă a strămoșilor noștri din Regatul lui OM și al lui Burebista. Acesta a fost cel mai mare rege al românilor care a creat cel mai mare regat din Europa, de la Salonic la Marea Baltică, de la Boemia-Cehia și până dincolo de Nipru – Ucraina azi plus Peninsula Crimeia! Regatul era de circa 10 ori mai mare decât ceea ce mai avem azi! Din păcate Burebista a fost asasinat de trădători inconștienți față de furtunile viitoare create de popoarele migratoare care încă nu i-au plătit chiria pe ultimul mileniu sau cel mult o jumătate în plus!
        Ștefan Ionescu a învățat scrierea și citirea de la bunicul său Neacșu Popa Stan care a participat la conducerea comunei. Despre actul lui Ștefan Ionescu a auzit marele profesor Nicolae Iorga care l-a chemat la Bucureşti. Acesta i-a dus actul iar profesorul i-a comunicat că este de mare valoare istorică și va fi depus la Academia Română, iar lui i se va da o copie legalizată de Academia Română precum și un premiu. Cu siguranță actul a existat și Ștefan Ionescu i l-a dat profesorului Nicolae Iorga care nu s-a ținut de cuvânt să-i dea o copie și premiul promise când omul i la cedat!
         Este puțin probabil că Vasile T. Ionescu a văzut actul dar sigur l-a vizitat în 1938 pe profesorul Iorga împreună cu ruda sa Ștefan Ionescu care a dorit informații despre actul înmânat personal cu circa 20 ani înainte. Vasile T. Ionescu a reținut ceva din ce i-a povestit ruda sa după aceasta s-a trezit fără  actul lăsat pe încredere profesorului Nicolae Iorga o somitate mondială! Documentul era foarte valoros atât pentru istoria satului nostru Dobrești dar mai ales pentru Istoria României deoarece nu prea am avut documente scrise sau le-am aruncat în pod și s-a ales praful de ele fiind roase de șoareci,etc. Chiar la mine acasă, în lipsa mea, cele 8 diplome premiul I ale mele clasele 1-8 și carnetele cu note au fost duse în pod! Ce-a avut în cap, ce loc a putut face, în sertarele unui birou mare, una din surorile mele inconștiente, fără respect față de familie și chiar de fratele ei! Așa a plecat actul din Dobrești și nu s-a mai întors nici măcar copia promisă. Dar actul nu-l mai are nici România datorită unor funcționari inconștienți sau chiar a unor guvernați trădători!
        În 1938 Ștefan Ionescu, însoțit de Vasile T. Ionescu, a revenit la profesorul Nicolae Iorga care l-a recunoscut pe Ștefan Ionescu. Le-a spus c-a depus actul la Academia Română. Dar în 1916 tezaurul țării împreună  cu documente de valoare din arhivele statului sau din custodia Academiei Române au fost duse pentru păstrare în siguranță la Moscova! Desigur la marele nostru prieten secular care ne-a invadat de câteva ori și a dorit să ne transforme în Gubernie și să ne slavizeze! Profesorul Nicolae Iorga le-a sugerat posibilitatea ca actul să se afle, zic eu, pentru păstrare definitivă  la Moscova, de către aliatul nostru și mare prieten după cum s-a văzut.
        (Decizia din 1916 a fost una de conducători idioți sau trădători de țară și neam deoarece trebuiau să învețe istoria neamului și astfel să știe cu cine avem de-a face! Rezultatul îl știm și azi după un secol. Rușii au pus fundul pe mai tot tezaurul dar cea mai mare pierdere este tezaurul documentelor și obiectelor legate de istoria neamului nostru)
        După 1950, aflând de returnarea unor acte de la Moscova, Vasile T. Ionescu a cercetat din nou la arhiva Academiei Române însă n-a reușit să găsească nimic. Ca românul cinstit și cu sufletul de creștin autentic și curat, el mai spune că poate n-a cercetat cu destulă atenție și actul se află ori în lăzi încă nedesfăcute de la Academia Română de către leneșii și birocrații care iau banii fără să le pese! Actul poate se află încă la Moscova să păzească Cloșca cu Puii de Aur spre exemplu!
        Vasile T. Ionescu susține că după voievodul Basarab, semnatarul actului legat de Dobrești, a urmat pe tron fiul său, Dan I 1383-1385, omorât în 1385 de Sișman țarul bulgarilor și apoi fratele său Mircea cel Bătrân, 1386 – 1418. Acest voievod Basarab este sigur legat de Basarab I care a domnit în perioada +-1310 – 1352. Există posibilitatea ca la unul dintre cei doi să fi notat greșit numele Basarab de care a vorbit sau chiar și anul. Înaintea lui Dan a fost Radu I (1377 - 1383) tatăl său și al lui Mircea cel Bătrân.
        Dacă anul 1384 este corect atunci domnitor era chiar Dan I care a domnit doi ani 1383-1385 și care o fi adăugat și numele Basarab al familiei domnitoare. Această familie a domnit în Țara Românească circa 150 ani, până la Vlad Țepeș (1456-1462) inclusiv care este nepotul lui Mircea cel Bătrân! Iată ce domnitori avem după Basarab I: Nicolae Alexandru 1352-1364, Vladislav I 1364-1377, Radu I 1377 - 1383, Dan I 1383-1385, Vlad I (Mai 1395 - Sep 1396) Mircea cel Bătrân 1386-1418.
         Dacă 1384 este greșit atunci actul a fost semnat înainte de unul dintre domnitorii de mai sus care și-a adăugat la numele lui și numele Basarab al familiei domnitoare.
       După acest act care a existat și poate mai există la Moscova, vechimea localității Dobrești ar fi de cel puțin 584 de ani față de 1968 când Vasile T. Ionescu a finalizat oarecum lucrarea sa! În 2022 ar fi de 638 ani!
        Când am publicat cartea am fost presat de obținerea ISBN-ului și de alte probleme și n-am observat eroarea legată de numele Basarab și de anul 1384. Astfel n-am putut să fac analiza de mai sus care era absolut necesară! Cu toate acestea vechimea de atestare documentară nu este afectată după cum am văzut!
        Ca o curiozitate, se susține că localitatea Topoloveni, situată la 20 km de Dobrești, este atestat documentar în anul 1421 la trei ani după domnia lui Mircea cel Bătrân. Domnia a fost preluată de fiul său Mihail I care domnește până în Aug 1420. Urmează Radu Praznaglava, fiul nelegitim al lui Mircea cel Bătrân, până prin Oct 1922 și câteva luni prin 1426-1427. Perioada toamna lui 1422 – 1431 cu câteva luni sincope domnia este asigurată de către Dan II fiul lui Dan I fratele lui Mircea cel Bătrân. În perioada 1436 - 1442 și 1443 – 1447 domnitor a fost Vlad Dracul (Vlad II) fiul legitim al lui Mircea cel Bătrân și tatăl celebrului domnitor Vlad Țepeș.
        Documentul din 19 iunie 1421 este semnat de voievodul Radu Prasnaglava prin care întăreşte toate daniile făcute de tatăl său Mircea cel Bătrân Mânăstirilor Cozia şi Cotmeana. Astfel Topoloveni a sărbătorit anul trecut 600 ani de atestare. Cum este firesc, localitatea fiind expusă migratorilor s-a stabilizat mai târziu decât Dobreștiul care este pe o vale între două dealuri pe atunci pline cu păduri. Dar ce să vorbim de documente scrise care se păstrau foarte greu la noi!
       2. Acte originale cu privire la vechimea comunei avem două emise la văleatul 7095 (în vechiul sistem geto-traco-dacic) 1587, de către domnitorul Mihnea Voievod. Unui oarecare Lepădat îi se recunoaşte mai multe terenuri în Dobrești pe care mai târziu le comasează, iese din indiviziune cu locuitorii și formează funia Lepădăteasca.
       (Funia era o unitate de măsură întâlnită în diferite acte legate de proprietate. Erau de două feluri, funie mică de 173 stânjeni și mare de 865 de stânjeni echivalentă cu 5 funii mici.)
       Dobrești avea 5 funii mari stăpânite încă de la anul 1500 astfel: 2 funii mari sunt ale moșnenilor din neamurile Cârstocii și Cerceii. O altă funie apare ca moşie boierească, iar celelalte 2 funii sunt proprietăți ale mânăstirilor Râncăciov și Nucet.
       (Moșnenii erau oamenii liberi care aveau pământul lor dar care erau foarte puțini prin toate cele trei țări românești. Majoritatea erau fără pământ și se numeau iobagi-Transilvania, șerbi-Moldova, clăcași-Țara Românească. Toți aceștia munceau pe nimic cu toată familia la grofii unguri, la boieri sau la mânăstiri)

       După acest act, vechimea localității Dobrești ar fi de 435 ani în 2022.

       3. Legat de anul 1500 (detalii în mini monografie) vechimea localității Dobrești ar fi de 522 ani în 2022.

Dobrești, Geografie, Geologie, Toponimie

     Coordonatele comunei Dobrești sunt 44°57′ latitudine nordică și 25°10′ longitudine estică față meridianul zero ce trece prin Anglia. Dobrești este aproape la jumăteatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord și la ceva distanță față de Oceanul Atlantic. Ca urmare are o climă temperat continentală cu influențe de la Marea Neagră vecină cu România în jumătatea sud-estică și de la mările Mediterană și Adriatică aflate în sud.
       Comuna Dobreşti este așezată spre marginea sudică a Platoului Cândești, o diviziune a Podișului Getic. Dealurile zonale sunt o estompare a ramurii munţilor Carpaţi numită Mateiaş aflată la nord-est de Câmpulung. Comuna se găseşte la 366 m deasupra nivelului mării. Cornetul, dealul cel mai înalt din comună se găseşte la 485 m deasupra mării. Datorită climei blânde în trecut se făcuse o propunere ca pe dealul Cornetului să se construiască un sanatoriu.
       Comuna Dobrești este binecuvântată de prezența la Nord-Est de Munții Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Leaota și chiar de Bucegi. Aceștia ocrotesc zona de vânturi puternice dar permanent primenesc aerul și-l ozonează! Mai mult având dealurile pline de păduri (până nu s-au proliferat inconștienții și devoratorii lor după cacealmaua și mai grav trădarea din Dec 1989) comuna are o protecție în plus!
       Locul casei părintești este unul dintre cel mai bun de pe toată valea Cândești-Topoloveni. Față de terenul celor doi vecini este ceva mai sus și nu se va inunda decât la un alt potop biblic. În plus din grădinile noastre intri direct în pădurea din dealul Piscotei și cele de lângă Valea Iufu și de aici ajungi în Izlazul comunal de pe dealul din Răsărit până la care sunt circa 1/2 km! La apus avem până la Râul Cârcinov circa 1/2 km și imediat avem încă un Izlaz comunal. După circa 150 metri intri prin Gura Cetății în Valea Cetății de unde poți merge în Dealul Ruginoasei (și de aici la celebrul târg de la Negrești care se ține annual pe 15 Aug), pe Cetatea Mare și Cetatea Mică cele două ramificații ale văii principale, în Piscul Fierăstrăului piemontul dintre aceste două văițe. Și totul este plin de păduri, aluniș, zmieuriș, muri,etc. La acestea trebuie să adăugăm mistreții, căprioarele, iepurii, vulpea, lupul, cucul și pupăza care sunt și în dealurile răsăritene!
        Până în satul Mănești, Valea Dâmboviței avem circa 15 km cum avem și până în satul Bârzești din Valea Argeșelului de unde a apărut marele patriot și filosof Petre Țuțea (Boteni 6 Oct 1902 - 3 Dec 1991 București) care l-am trimis o vreme în pușcăriile echipei Ana Pauker, Saul Brukner (alias Silviu Brucan), Walter Neulander (alias Valter Roman tatăl obrăznicăturii adulate de români în Dec 1989 și mai ales de femeile de la Apaca care au fost aruncate, de el & co., în stradă ca pe niște zdrențe să moară de foame cu copii lor sau să fugă din țară).
       Din Bârzești este și Olimpia-Ioana bunica din partea tatălui meu care are un nume rar la noi pe care l-a avut și mama celebrului aromân (=român) Alexandru cel Mare (Macedon) revendicat cu tupeu de greci care susțin că mama lui a fost grecoaică. Dar aceasta era din Epir o zonă alipită la Grecia în 1913 după al doile război balcanic și după 2.5 milenii în care nu s-a considerat populată cu greci!
       Administrativ comuna Dobrești este situată în partea de sud-est a fostului județ Muscel şi are ca vecini, la nord satele Boțești și Greci, com. Boțești, la est satele Suseni, com. Bogați, Argeș, Scheiu de Sus și Scheiu de Jos, com. Scheiu, Dâmboviţa. La sud şi vest sunt satele Beleți, Zgripceşti, Negrești și Lențea toate din comuna Beleți-Negrești, Argeș.
       Teritoriul are forma unui dreptunghi maximal cu latura nord-sud de circa 8 km și latura est-vest de circa 6.5 km. Comuna are doar 39.11 km pătrați deoarece dreptunghiul este maximal iar o parte din această arie este terenul vecinilor deoarece perimetrul real este format dintr-un zigzag de linii. Din această suprafață 400 ha este intravilan iar restul este extravilan format din terenuri, pășuni publice, păduri și zona legată de albia râului Cârcinov care de-a lungul timpului a suferit modificări, inclusiv ca mărime, din cauza inundațiilor și eroziunii.
       Comuna Dobrești este aşezată pe valea Cârcinovului după numele râului care curge prin mijlocul acesteia. Este de fapt ramura principală a râului Cârcinov, care izvorăște din punctul numit Velinași situat 13km mai la nord în dreptul comunei Cândești, Dâmbovița. Pe linia fostei case a familiei Ion Mihalache de sub dealul Cornet trece râul care vine de pe valea Grecilor și varsă în această ramură a Cârcinovului după ce trece aproape perpendicular pe sub șoseaua Dobrești – Boțești. La începutul Fureștiului Cârcinovul mai primește Râul Ruginoasa care vine din zona dealurilor a satului Lențea, com. Beleți-Negrești.
       A doua ramură a râului Cârcinov vine din nordul satului Negrești chiar de la câțiva km de Voroveni sau Bârzești aflate în Valea Argeșelului. Acestă ramură coboară din zona de deal și trece prin satele Negrești și Zgripcești. La podul de la capătul nord al satului Beleți, se unește cu ramura principală Dobrești - Boțești - Cândești Deal. Abia de aici am putea să-l numim, fără ambiguități, ca fiind râul Cârcinov!
       În continuare Râul Cârcinov trece prin satele Albotele, com. Priboieni și Priboieni. Aici primește afluentul numit Izvor care vine dispre nord-vest și trece prin satul Valea Mare, com. Priboieni. De aici trece prin satele orașului Topoloveni: Gorănești, Crintești, Boțârcani, Țigănești. Mai merge câțiva km până ajunge la râul Argeș care-l primește bucuros că se face mai mare după ce-i aduce apele colectate dintr-un bazin hidrografic de de pe o lungime de circa 35km!
       Pe valea principală și pe cele două văi ale ramificațiilor râului Cârcinov sunt satele Valea Mare, Boțești, Dobreşti, Furești, Negrești, Zgripceşti, Beleţi, Albotele, Priboieni, Gorănești, Crintești, Boțârcani, Țigănești, Goleştii Badii (fost sat, acum doar cartier), Topoloveni.
       Localității Topoloveni (devenită nu de mult oraș) i s-a spus şi încă i se mai spune Gura Cârcinovului. Din cele mai vechi timpuri aici este un târg duminical unde oamenii și-au vândut și își vând surplusul de cereale, fructe, legume, materiale de îmbrăcăminte etc.
        (vezi Harta cu vecinii satului Dobrești și Harta zonală a comunei Dobrești)
       Dealurile, care sunt de o parte și alta a văii principale Beleți-Topoloveni, se aplatizează și începe zona de câmpie. În zona aceasta și adiacentă sunt câteva văi principale precum Valea Argeșelului (săpată de râul Argeșel), Valea Cârcinovului, Valea Suseni- Bogați, Valea Glâmbocului, Valea lui Ban care se unește cu Valea Potocului (cu râul Potoc) și formează Valea Scheilor. De asemenea, zona lărgită este cuprinsă între două mari râuri, Argeș la apus şi Dâmboviţa la răsărit.
       Cândva și multimilenar, zona a fost acoperită de păduri seculare mari, iar pe văi erau așezări omeneşti din cele mai vechi timpuri deoarece erau mai ușor de apărat împotriva năvălitorilor. În afară de aceste patru văi principale în zona fiecărei comune se găsesc câteva văi mai mici care se unesc într-una mai mare.
       În comuna Dobrești sunt văi, dealuri și locuri cu nume de legendă: Păscarea, Sălcioare, Căprioara, Glâmbocul, Dealul și Valea lui Ban, Valea Ruginoasei, Valea Inului, Valea Cetății, Valea și Dealul Boabei, Valea Floarei, Valea Frumoasei, Piscul Fierăstrăului, Piscul Turcului, Dealul Piscotei, Valea Iufu, Valea Dragnei, Dealul Cornetului, Dealul Măgarului, Coșeru, Dealul Rotăresii, Valea și Dealul Frumoasei, Valea Rea, Orjanca, Vulpea, Piscul Dragostei, Piscul lui Purice, Dealul Viilor, Stupina, Bratoșanca, Braia, Hălăciuga, Păscarea, Dealul Ruginoasei, Dealul Mestecenilor, Piscul Înalt, Cetatea și Valea Cetății,etc.
       Nu știu de ce dar cred că satul Dobrești este unicat în țară relativ și la acest subiect. Faptul l-a intrigat profund pe părintele Ioan Popescu care timp de zeci de ani a căutat pe la sătenii bătrâni orice poveste despre aceste denumiri. În final a scris Legendele Satului Dobrești în care fiecărui toponim i-a dedicat o legendă bazată sau nu pe ce-a aflat de la săteni. Fiecare legendă pe lângă faptul că explică cum s-a ajuns la nume la final are și ceva educativ similar precum are fabula! Anul trecut am reușit să public și acest manuscris care s-ar fi pierdut umplut de praf ca și manuscrisul mini monografiei de care am vorbit.
       Majoritatea acestor denumiri sunt foarte vechi deoarece satul are circa 7500 ani. Vasile Ionescu are ceva explicații pentru câteva dintre denumirile de mai sus. Astfel numele Sălcioara vine de la apa sălcie care era în zonă, Căprioara de la faptul că în acel loc exista apă și se adăpau caprioarele, Ruginoasa era o vâlcea cu apă ca rugina care provenea din sau de pe terenuri bogate în minerale. Pe Valea Inului se cultiva din bătrâni inul şi în apa de acolo se topea inul pentru a se obține firul de in similar cu cel de cânepă.
       Cetatea și Valea Cetății este zona unde ar fi fost o cetate sau gospodăria primului ctitor din amintiri vagi al comunei. Dealul lui Ban este spre răsăritul satului și ar fi fost proprietatea unui ban care era numele funcției unui dregător al domniei. Dealul Mestecenilor era plin cu mesteceni, Piscul Înalt era dealul cel mai înalt din comună. În Dealul Rotăresii și-ar fi avut locuința o femeie pricepută la roți de căruță. În Piscul Turcului turcii ar fi avut un punct de control. Se spune că turcul șef ar fi fost găsit spânzurat. Dealul Cornetul se termină către mijlocul satului și are forma unui corn, etc.
        Aproape toate văile şi vâlcelele de mai sus au direcția nord-sud. Izvoarele de pe aceste văi au dispărut deoarece apa ploilor a cărat pământul, pietriş şi bolovani, a ridicat nivelul terenului și le-a astupat. În mare măsură, omul este vinovat deoarece a distrus pădurile de pe coaste. Coastele dealurilor au început să fie reîmpădurite dar izvoarele cu greu vor mai ajunge la suprafaţă.
        Comuna Dobrești se afla în zona colinară și se are trei subzone distincte:
        1. Zona șesul aluvionar al râurilor este mică și coboară de la nord la sud;
       2. Zona coastelor abrupte, în suprafață mult mai mare deoarece au fost create prin scurgerea apelor, pârâiașelor, râurilor;
        3. Zona podurilor dealurilor este cea mai mare dar este și foarte neregulată.
        Din punct de vedere geologic regiunea este alcatuită din depozite care aparţin Levantinului Superior al straturilor de Cândești şi al depozitelor cuaternare. Levantinul Superior este alcătuit din argile, marne, concreţii calcaroase, nisipuri și pietrișuri roşcate constituind straturi în unele părți groase. În comuna Dobrești Levantinul este dominat de nisipuri și pietrişuri, straturile argiloase fiind foarte slabe. La sfârșitul Levantinului persista încă din Marea Pliocenă un lac care se întindea până la poalele munților Leaota. Meterialul din munţi şi dealuri era rupt de torenți şi deversat în lac. Materialul mai mare, bolovanii și bolovănișul, s-a depus în apropierea țărmului iar materialul mai fin, pietrişul și nisipul mărunt, a fost cărat mai departe de țărm formând regiunea de şes.
       Comuna Dobrești se află la marginea lacului şi de aceea terenurile ei sunt în majoritate pietrişuri şi nisipuri provenite în ultimul timp din degradarea tot mai mult a coastelor abrupte. La oprirea degradărilor coastelor a fost şi este nevoie de intervenția omului, comunei sau statului prin plantarea arborilor în special salcâmilor care nu sunt pretenţioşi și se prind în cele mai slabe terenuri. De asemenea cresc mult mai repede și au floarea necesară albinelor pentru mierea foarte apreciată.
       Datorită pădurilor mari care acopereau dealurile şi văile, iernile erau foarte blânde iar umezeala n-a existat şi nici nu există. Ploile cădeau la timp dar azi din cauza tăierii fără discernământ și milă ploile sunt tot mai rare. Între cele două războaie mondiale s-a început reîmpădurirea coastelor dar pe multe s-au plantat pomi roditori care nu rezolvă definitiv problema susţinerii terenurilor care încă se deplasează la vale. Este nevoie de un studiu amănunțit în această problemă fiind necesară scoaterea pomilor care nu produç şi înlocuirea cu arbori, cu plantaţii masive de salcâmi din care se poate scoate și lemn de lucru sau de foc foarte bun.
       Drumuri de legătură cu orașele și satele vecine au fost încă din vechime. Pe la Gura Cârcinovului - Topoloveni trece și linia de cale ferată Bucureşti-Piteşti, Craiova, Turnu Severin, Timişoara, graniţă. În aceeaşi direcţie este şi șoseaua națională care are ramificaţii în interiorul țării. În vechime se circula pe poteci şi vadul apelor. Azi sunt șosele pietruite și chiar asfaltate.

Bibliografie

       1. Dobrești, Județul Argeș, 100 de ani de activitate corală, 1902-2002, Spiridon I. Cristocea, Ed. Paralela 45, 2002,ISBN 973-593-621-6;
       2. Școala din Dobrești, Județul Argeș, 165 de ani (1839-2004), Spiridon I. Cristocea, Nicolae Il. Ilinca, Nicolae Ghe. Marinescu, Ed.Tiparg - Pitești, 2004, ISBN 973-7734-42-4;
       3. Legendele satului Dobrești, Ionel Bătrânu (preotul Ioan Popescu), Gheorghe Ghe. Borcan, Ed. Sf. Ierah Nicolae, Brăila, 2021, ISBN 978-606-30-3628-6;
      4. Comuna Dobrești, Argeș, Vasile T. Ionescu, Gheorghe Ghe. Borcan, Ed. Sf. Ierah Nicolae, Brăila, 2021, ISBN 978-606-30-3622-4;
        5. Istoria satului Furești, Nicolae Zamfir, 2002;

17 Apr 2022, 17 Noi 2023      Gheorghe Ghe. Borcan