Ilie Ilașcu, Lecție de Patriotism
Din site-ul
1999
pentru Eliberarea lui Ilie Ilașcu
Te Iubesc Popor Român, Ilie Ilașcu
|
|
|
|
Ilie Ilașcu |
Andrei Ivanțoc |
Alexandru Leșco |
Tudor Petrov Popa |
|
Locul închisorii de până la Procesul din Dec 1993 |
|
|
Regretatul Corneliu Vadim Tudor, asasinat la 65 de ani a depus eforturi mari
pentru a-l salva pe marele patriot Ilie Ilașcu supus la cel mai dur tratament
KGB de distrugere fizică și psihică!
|
Acest material este o prelucrare de pe site-ul creat de mine (activ pe 17 Apr 1999) ca
o mică contribuție pentru eliberarea grupului de patrioți, luptători pentru neamul românesc și
pentru limba română din teritoriile strămoșești cucerite vremelnic de marile imperii și rămase
cadouri la toți vecinii noștrii deosebit de agresivi și obraznici deși, de circa un mileniu, stau
în gazdă la noi și n-au plătit nici măcar chiria lui Burebista! Dar au interzis limba română
pentru puținii români care-au supraviețuit decimării, deportării, asimilării agresive,etc.
Preambul
Neamul românesc a mai dat o jertfă prin acest mare erou, simbol al reîntregirii
țării. Din 1993 și până azi Ilie Ilașcu suportă cel mai mare supliciu fizic și
psihic deoarece n-au avut curajul să execute sentința de condamnare la moarte de
teama consecințelor interne și internaționale. În acest răstimp părinții săi
bătrâni deja, au suportat durerea părintească, hărțuiala ocupantului și s-au
zbătut într-o săracie lucie. Tatăl său a murit deja în durere nemărginită după
care va urma și mama sa. Cei doi copii și soția sa trăiesc de asemenea coșmarul
acestei mari tragedii.
De când a fost închis și condamnat la moarte noi n-am făcut absolut nimic
semnificativ pentru eliberarea sa. Autoritățile guvernamentale trecute și
prezente n-au făcut nici un pas serios în acest sens, din contră unii au și
profitat, și profită în continuare, de pe urma lui Ilașcu mimând patriotismul în
fața alegătorilor păcăliți în mod sistematic.
Biserica ar fi putut să se situeze, în această situație dar și în situații
similare, la 180 grade față de guvernanți dar n-a făcut-o persistând în dogma
milenară că fericirea va fi pe lumea cealaltă, și să dăm Cezarului ce este al
Cezarului. Numai că în ultimul mileniu multe biserici inclusiv cea pravoslavnică
face educație patriotică pentru neamul ei, utilizând chiar pistolul purtat la
brâu.
Nu ar fi fost greu ca simultan în toată țara și în fiecare Duminică preoții să
facă în timpul slujbei o rugăciune și o predică specială dedicată acestor eroi.
Măcar de un sfert de oră, timp în care să se tragă simultan clopotele. Măcar
atât și ar fi trezit conștiința națională adormită la cei mai mulți dintre noi!
Comportamentul nostru este blamat și de Dumnezeu dacă acesta există! Nu este
normal ca unii să se sacrifice din conștiință proprie pentru neam și țară iar
nouă cei mai mulți să nu ne pese și chiar să uităm cu mare ușurință sacrificiul
a milioane, zeci de milioane de eroi necunoscuți. Sunt strămoși de-ai noștri
care n-au apucat să trăiască un minim de viață căci s-au sacrificat pentru glia
strămoșească, pentru ca noi să mai fim și să mai vorbim sfânta noastră limbă
care este regina tuturor limbilor OMenirii!
Dar să nu ne amăgim cu biserica creștină a cărei structură ierahică a fost de la
începuturi penetrată de reprezentanți străini a căror misiune a fost distrugerea
vechii credințe a dacilor liberi și nemuritori și înlocuirea acesteia cu o
credință falsă și desigur străină de interesele neamului nostru.
Românilor acestor generații nu le-a păsat de soarta grupului de patrioți care au
luptat pentru Demnitatea și Drepturile Întregului Neam Românesc! Nu întâmplător
suntem unde suntem azi după aproape patru decenii de lașitate și complicitate la
trădarea țării și a neamului. Nu întâmplător circa 9 milioane de români au fugit
din țară pe care au lăsat-o pe mâna trădătorilor și străinilor! Grav este că la
majoritatea le este rușine să spună public că sunt români, dar și mai grav nu-și
mai învață pe copii Limba Românilor despre care habar n-au că este Regina
tuturor Limbilor OM-enirii!
După arestarea grupului Gavrilă Copil de la organizația Pro Basarabia și
Bucovina a organizat câteva demonstrații până la Ambasada URSS! Deși de bună
credință a făcut mult rău uitând că mai are încă un cap care ar trebui pus să
judece! La punctul de start au fost doar zeci de persoane și trebuia să renunțe
la marș și la miting deoarece imaginile au fost foarte bune și gratis pentru
propaganda rusă din Republica Moldova care le-a arătat cât de mult ne pasă de
cei de acolo! La primul miting au mai plasat și o cușcă de fier la porțile
ambasadei: Dar în ea intrau câțiva așokari dornici de popularitate dându-se și
"mari patrioți ai neamului românesc"!
Cuvântul lui Ilie Ilașcu după condamnarea la moarte este cutremurător și va
trebui să stea în cărțile școlare de istorie! Desigur după ce vom scăpa de plaga
antiromânească instalată și proliferată după Lovitura Antiromânească din Dec
1989. Vedem demnitatea și curajul unui mare erou care a acceptat să-și dea Viața
cu Demnitate pentru Neamul Românesc! Înainte a înfruntat armata de ocupație
sovietică care a folosit rachetele împotriva Borunducilor (care a băgat groaza
în ocupanți și susținătorii lor) în războiul din Transnistria! Ilie Ilașcu crede
în viitorul neamului nostru și așa trebuie să simțim și noi!
Ne oprim aici pentru a prezenta ultimul cuvânt al
singurului patriot adevărat din aceste vremuri, Ilie Ilașcu rostit în ziua de
Joi 9 Dec 1993 imediat după condamnarea la moarte de către cuceritorii
vremelnici ai pământurilor românești. Pe timpul așa zisului proces, Ilașcu și
camarazii săi au fost ținuți într-o cușca de fier, construită special, cu scopul
de a manipula opinia publică mondială cu privire la comportamentul acestor eroi
ai neamului românesc dar și cu semnalul de cum ne consideră ocupantul ilegal de
pământ românesc: rus, ucrainian, ungur, sârb, bulgar!
Vă Iubesc, Popor Român
Vreau să mă adresez astăzi, în ziua când am fost condamnat la moarte pentru participarea mea la eliberarea națională din Basarabia, către poporul meu, către poporul român din Basarabia și din țară, că sunt mândru că, în 1988, am participat la această mișcare din Frontul Popular. Socot că aceasta este unica mișcare de eliberare națională din Basarabia care poate să ne scoată la mal din acest dezastru care este acum în republică.
Nu am de gând să apelez la grațiere către organele anticonstituționale din Tiraspol, pentru că nu socot că există legal un așa stat. Toate aceste fărădelegi care au fost făcute împotriva noastră au fost executate din comanda Moscovei, a organelor speciale din Moscova și eu socot că acea sămânță care a fost semănată în Basarabia de către ruși, peste oarecare timp, sigur o vor secera, în Rusia.
Vreau să mulțumesc tuturor celor din România, fraților din România, forurilor internaționale care au luat atitudine fermă pentru eliberarea noastră, să le mulțumesc pentru ajutorul moral și material acordat familiei.
La copii mă adresez să învețe bine și să crească. Tăticul
lor n-a fost un fricos, am făcut ceea ce am putut!
Mă rog, cândva, se va putea spune mai mult.
La revedere ! Vă iubesc, popor român !
Ilie Ilașcu
Sentințele din ziua de Joi 9 Dec 1993
Ora 15:00, Judecătoarea Olga Ivanovna pronunță condamnările
1. Ilie Ilașcu, pedeapsa cu moartea prin împușcare și confiscarea averii. Glasul ei este acoperit de vocea puternică a lui Ilie Ilașcu care, cu tricolorul în mână, rostește: Traiască România Mare ! Jos Comuniștii ! Jos ocupanții ruși ! Jos hotarul de la Prut ! Jos Bolșevicii !
Asistența antiromânească aplaudă în delir condamnarea la moarte!
2. Ivanțoc Matei Andrei 15 ani de temniță grea ;
3. Petrov Mihail Tudor 15 ani de temniță grea ;
4. Leșco Dumitru Alexandru 12 ani ;
5. Garbuz Gheorghe Vladimir 6 ani ;
6. Godiac Ilie Petru 2 ani.
Cei cinci patrioți se ridică și scandează : Trăiască Moldova, Ardealul și Țara Românească !
Condamnații sunt avertizați că n-au dreptul la recurs dar pot face o cerere de grațiere la Prezidiul Sovietului Suprem al așa numitei Republici Moldovenești Transnistria.
Niciodată ! strigă Ilie Ilașcu.
Ora 15:25 Cortina se trage definitiv peste acest
spectacol regizat de ocupantul rus.
Despre Lupta Românilor contra
Imperului Rus
La 31 August 1989 în fosta Republică Sovietică Moldova este adoptată Limba
Română ca Limbă Oficială de Stat. Este o mare cucerire a românilor asupriți
secole de ruși și care sunt în proces ireversibil de redeșteptare națională.
Neajutați de nimeni din Romănia timp de 45 de ani.
Pe de alta parte rușii
(rutenii, ucrainienii,etc.) colonizați cu sutele de mii după marele genocid
asupra românilor autohtoni se agită rău de teama că vor pierde ceea ce au furat
repetat în 1812, 1920, 1940 și mai apoi în 1944 după trădarea de la 23 August
1944 a unui handicapat tratat ca pe un mare erou de alți milioane de români
parcă handicapați dacă nu manipulați de o mână de zvonaci!
În Martie 1991 forțele antiromânești interzic folosirea grafiei românești în
fosta Republică Sovietică Moldova.
Dar în urma Puciului de la Moscova, 19 August 1991, fosta Republică Sovietică
Moldova își proclamă independența față de imperiul sovietic aflat în proces de
implozie. Din acest moment conflictele slavilor (ruși, ucrainieni, ruteni) și
ale găgăuzilor cu românii se precipită la nivelul armat.
La 1 Dec 1991 (chiar de Ziua Naționala a României) în Transnistria sunt
organizate, de către separatiști, alegeri pentru Preșidenția fantomaticii
Republici Transnistria desprinsă ilegal din hotarele Republicii Moldova. După
acest moment conflictele sunt din ce în ce mai puternice mai ales că
separatiștii sunt susținuți cu armament și muniție (inclusiv rachete) de către
Armata 14 de ocupație sovietică care a refuzat să elibereze teritoriul românesc.
Conflictul armat continuă până în vara anului 1992. În Transnistria moartea,
teroarea și prigoana împotriva românilor nu cunoaște margini. În acest conflict
sunt prinși și închiși cei din grupul lui Ilie Ilașcu care făceau parte din
Serviciile Speciale ale Armatei Republicii Moldova. De atunci au fost ținuți în
condiții diabolice, supuși la torturi zilnice pe care mintea omenească nu le
poate imagina. Au fost ținuți în procese până în Dec 1993 când a fost condamnat
la moarte marele viteaz român Ilie Ilașcu.
Ilie Ilaşcu a fost supus unui regim de tortură fizică şi psihică de neimaginat
cerîndu-i să recunoască acuzaţia că e agent al serviciilor de informaţii de la
Bucureşti, antrenat pentru misiuni militare de comando. A fost pus la zid, cu
vestă antiglonţ sau fără vestă și s-a tras asupra lui cu gloanţe de manevră sau
chiar de război. Au fost asmuţiţi asupra lui cîini lupi în timp ce era la WC-ul
din puşcărie.
Constatând că primii ani de torturi n-au dat rezultate, sentinţa lui Ilie Ilaşcu
i-a fost comutată în ïnchisoare pe viaţă. Pentru a ieşi din închisoare, Ilaşcu
şi camarazii săi ar fi trebuit să scrie o cerere de graţiere, adresată
Preşedintelui Republicii Moldoveneşti Nistrene! Dar ei au refuzat deoarece așa
republică nu exista pentru ei și-au preferat moartea cu
Demnitate în închisoarea ocupantului rus!
Ilie Ilașcu este unicul simbol viu,
etalon adevărat pentru Neamul Românesc din aceste vremuri umilitoare pe care le
trăiește pretutindeni, acasă în România cât și în toate
teritoriile românești răpite prin forță cu complicitate internă și
internațională diabolică. Parte au fost făcute cadou ucrainienilor, sârbilor, ungurilor
și bulgarilor. Aceștia au fost eliberați și au putut să-și creeze statul lor
doar prin jertfa a zeci de mii de români căzuți în
războiul 1877-1878!
Armata
temutului, secole de-a rândul, Imperiu Otoman a fost înfrântă din nou pe teritoriu
românesc de la Sud de Dunăre de către Armata Neamului Românesc! Să ne amintim de
cele două înfrângeri administrate aceluiași sultan faimos Mahomed II,
Cuceritorul Constantinopolului la 1453, de către doi români: Iancu de Hunedoara
la Belgrad 1456 și Vlad Țepeș în 1462! Și armata noastră, deși eram la
1877, era înzestrată ca vai de ea de către primul rege importat, pe care-l
adulăm din prostie dar și din lipsă de respect pentru neamul nostru. Desigur
acesta ocupă tronul marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, trădat de noi în 1866
și exilat din patria lui. Prematur, la 53 de ani, a plecat dintre noi, mâhnit de
ingratitudinea noastr, și în pământ străin! Importatul n-a permis să plece din
pământul patriei pe care a apărat-o de multe ori cu prețul vieții. Avem în
vedere fie și numai atentatele asupra sa din cei doar 7 ani de domnie cu
realizări inimaginabile, pentru neamul românesc, ceea ce n-au făcut în 75 de ani
importatul și urmașii lui trădători și/sau handicapați!
Date Biografice ale Grupului Ilașcu
Ilie Ilașcu
S-a născut la 31 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Fălești. A absolvit Facultatea de Studii Economice a Institutului Agricol din Chișinău, a fost economist șef la colhoz, la Asociația științifică de producție legumicolă „Dnestr” din Tiraspol.
A fost membru activ al Frontului Popular Creștin Democrat (FPCD) în calitate de președinte al Filialei Tiraspol. Pe 4 martie 1992, a fost mobilizat de Ministerul Securității Naționale în războiul din Transnistria.
În perioada detenției a fost de două ori deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe lista FPCD și pe lista Partidului Forțelor Democratice (PFD).
În Sep 2000 Ilie Ilașcu și soția sa Nina au primit cetățenia română, după care în Oct a renunțat la cetățenia Republicii Moldova.
La 5 mai 2001, Ilie Ilașcu a fost eliberat din închisoarea Tiraspol și a fost adus la Chișinău.
La alegerile din Noi 2000 este ales senator PRM de Bacău. Este reales și în legislatura 2004-2008, apoi
și europarlamentar român.
Deși plătea chirie consistentă statului român (nu ca mulți escroci gășcari români) eroul Ilie Ilaşcu a fost dat afară din casă de guvernul român, a fost calomniat în presa majoritate în mâna unor forțe antiromânești,etc.
Tudor Petrov
S-a născut pe 23 Feb, în satul Chiștelnița, raionul Telenești. Este căsătorit și are doi copii, un fiu de 12 ani și o fiică de 18 ani. Este muncitor.
Condamnat la 15 ani de temniță grea. A fost eliberat pe 4 iunie 2007 la Dubăsari, pe malul stâng al Nistrului, aşteptat de rude, camaradul său Alexandru Leşco, de alte personalităţi publice şi desigur de ziarişti dornici de rating pe articole de doi bani. A fost decorat cu ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler!
Andrei Ivanțoc
S-a născut la 9 Mar 1961, în satul Opaci, raionul Căușeni (actualul județ Tighina). Căsătorit. Este tot muncitor. Sentința 15 ani de temniță grea. A fost eliberat la 2 Iun după 14 ani de detenţie, în timpul unor momente de haos şi derută la graniţa transnistreană. Reprezentanții separatiștilor i-au citit ordinul de persona non-grata pe teritoriul Transnistriei şi n-are voie să calce pe acest teritoriu.
A fost decorat cu ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler!
Alexandru Leșco
S-a născut la 21 Feb 1955, în satul Coșernița, raionul Florești. Este căsătorit. Muncitor. A avut 12 ani de temniță grea. În Iun 2004 a fost eliberat după expirarea termenului de 12 ani de detenţie. A primit cetățenia română.
A fost decorat cu ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler!
Petru Godiac
S-a născut la 1 Oct 1967, în satul Talmaz, raionul Ștefan Vodă. Căsătorit, doi copii. Șofer. Condamnat la 2 ani de închisoare. A fost eliberat pe 12 Iun 1994, după ce i-a expirat termenul de doi ani de detenţie. După ce s-a tratat un timp îndelungat, Petru Godiac s-a stabilit în România.
Valeriu Garbuz
În grupul arestaților a fost și Valeriu Garbuz eliberat la câteva luni de la rostirea sentinței, chiar dacă fusese condamnat la 6 ani de închisoare.
După proces a spus c-a fost obligat să-i incrimineze pe cei din grupul Ilașcu iar după eliberare a declarat c-a fost și el maltratat. A fost singurul care a recunoscut învinuirile aduse grupului Ilaşcu fiind considerat trădător infiltrat!
Astăzi toţi membrii grupului Ilaşcu sunt în libertate și locuiesc în România sau Republica Moldova având
interdicţie de a intra în Transnistria.
Scrisoare Președintelui ținuturilor românești răpite de ruși
Domnului Președinte al ținuturilor românești răpite de către ruși,
Prin prezenta intervenție vă atrag
atenția că la milioanele de victime românești ale ocupației rusești și sovietice
se adaugă șase români închiși și schingiuți în închisori rusești pe teritorii
românești: Ilie Ștefan Ilașcu; Vladimir Gheorghe Garbuz; Petru Ilie Godiac; Alexandru Dumitru Leșco; Andrei Matei Ivanțoc; Tudor Mihai Petrov.
Ilie Ilașcu a fost condamnat la
moarte în Dec 1993 și de atunci a fost supus la chinuri fizice și morale greu de
imaginat și de suportat de vreun muritor de rând.
Vă mai amintesc că ei au fost purtați
în cuști precum fiarele. În acest context vă întreb al cărui președinte sunteți,
al celor declarați fiare de către exterminatorii de popoare sau de partea
ultimilor? Vă solicit să faceți toate
demersurile posibile pentru eliberarea acestor mari patrioți români. Dacă nu
puteți atunci trebuie să vă depuneți demisia din înalta funcție pe care o
dețineți datorită celor pe care i-ați amagit cu vorbele și pe care-i trădați.
Demonstrați măcar o dată că sunteți măcar OM dar nu Trădător. Aveți ocazia să vă
spălați din păcatele trecutului care cu timpul vă vor apăsa conștiința și nu
veți mai putea să dormiți.
28 Apr 1999, București, România
Gheorghe Ghe. Borcan
Scrisoare adresată Ministrului Afacerilor Externe al Rusiei
Excelenței sale, domnului Ministru al Afacerilor
Externe al Rusiei,
Prin prezenta
intervenție vă atrag atenția că la milioanele de victime românești ale ocupației
rusești și sovietice se adaugă șase români închiși și schingiuți în închisori
rusești pe teritorii românești: Ilie Ștefan Ilașcu; Vladimir Gheorghe Garbuz; Petru Ilie Godiac; Alexandru Dumitru Leșco; Andrei Matei Ivanțoc; Tudor Mihai Petrov.
Ilie Ilașcu a fost condamnat la
moarte în Dec 1993 și de atunci a fost supus la chinuri fizice și morale greu de
imaginat și de suportat de vreun muritor de rând.
Vă amintesc c-au fost purtați în
cuști precum fiarele de cei ce sunt cotați de propaganda adversă exterminatori
de popoare și pe care din păcate îi reprezentați. Știu că fiecare trebuie să-și apere
poziția și funcția și să-și apere neamul. Cu atât mai mult dvs. în calitatea pe
care o aveți. Totuși trebuie să vă spun adevăruri pe care este greu să le
acceptați dar dacă țineti la neamul dvs. sigur veți reflecta.
Este un moment istoric și o șansă
mare pentru Rusia de a-și îmbunătăți imaginea în fața OM-enirii lucru ce nu
trebuie să-i fie indiferent. Rusia trebuie să se îndrepte într-o altă direcție
decât cea avută de secole. Mai ales acum când nu mai este ceeace a fost, și prin
ceea ce face NATO în Iugoslavia și în lume.
Prima țară de care trebuie să țineți
seama și cu care trebuie să vă împăcați este România, țara mea! Aveți multe
datorii de plătit pentru ca noi să uitam o parte din relele pe care ni le-ați
pricinuit prin politica seculară pe care ați dus-o. Nici măcar n-a beneficiat
poporul rus ci din contra alții. Dacă nu preluați rapid inițiativa de
a restabili relații cu adevărat normale cu România atunci țara noastră este
împinsă inevitabil în tabara celor ce-au devenit dușmani ai multora inclusiv ai
României și ai Rusiei. Iată ce cred c-ar trebui să întreprindeți de
urgență:
1. Să impuneți
eliberarea patrioților români de a căror sechestrare nu este străină Federația
Rusă;
2. Să impuneți retrocedarea teritoriilor românești ba chiar să urgentați refacerea a
ceea ce a fost România la 1920 și nu numai;
3. Să ajutați la
revenirea acasă a românilor deportați și a urmașilor lor de pretutindeni
inclusiv din Siberia. Să despăgubiți pe aceștia precum și statul român pentru
cele petrecute în timpul ocupațiilor ruse-sovietice;
4. Să retrocedați
tezaurul și alte documente românești depuse la 1916 spre păstrare având ca
girant pe Regina Maria, ruda țarului Rusiei;
5. După acestea se va putea încheia un tratat de prietenie adevărată pe
termen lung și un statut de neutralitate a României care este benefic pentru
toți inclusiv pentru pacea mondială.
Gândul bun și înțelept să ne lumineze mintea,
28 Apr 1999, București, România,
Gheorghe Ghe. Borcan
Decizia CEDO din 2004 în cazul grupului Ilașcu
CEDO a hotărăt punerea de îndată în libertate a celor doi membri ai grupului încarcerați încă la Tiraspol, Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa, ceilalți patru fiind deja liberi.
Ilie Ilașcu trebuie să primească de la
Federația Rusă circa 190000 de euro iar trei din grup (Andrei Ivanțoc, Tudor Petrov Popa, Alexandru Leșco) circa 130000 de euro. Împreună cu Ilașcu cei patru trebuie să primească câteva zeci de mii euro de la Republica Moldova care i-a abandonat.
Federația Rusă este vinovată pentru sprijinul armat, economic și politic, acordat separatiștilor, atât în timpul războiului, cât și după finalizarea acestuia.
În momentul eliberării, după 12 ani de pușcărie, Alexandru Leșco declară: Pentru mine, cauza românească rămâne aceeași. Eu am fost condamnat pe nedrept.
Așa am considerat atunci și de aceasta sunt convins și acum. Nu pot să spun că regret amarnic acești ani. Am stat pentru poporul român și limba noastră românească.
Pe 2 Iun 2007 la eliberare Andrei Ivanțoc susține:
am luptat pentru că am vrut să fim ceea ce suntem, români, să avem dreptul să ne vorbim limba și să știm că, la școală, și copiii noștri vor avea acest drept.
Ultimul eliberat este Tudor Petrov Popa, care declară:
Eu cred că lupta și suferința noastră n-au fost degeaba. Ce-am dorit noi? Să avem o țară mare și unită. N-am căștigat până acum, o să câștigăm de acum încolo. Mai e timp. S-a pierdut poate o bătălie, dar lupta pentru România Mare nu s-a încheiat. O să vină și timpul!
Ilie Ilașcu mărturisea c-a fost supus de patru ori la simulări de execuție: prima dată i s-a citit pedeapsa capitală, iar în celelalte fiind legat la ochi pe un câmp gardienii trăgeau focuri până când își pierdea cunoștiința.
Celulele nu aveau WC-uri, care se aflau pe coridor. Deținuții erau duși o dată pe zi de gardieni însoțiți de câini lupi germani. Dar aveau alocat doar 45 de secunde după care asmuțeau câinele pe deținut. Ca urmare trebuiau să-şi satisfacă necesitățile biologice în celulă.
Cum? Greu de imaginat, de povestit, de ce aer era
într-o astfel de celulă! Celulele nu aveau apă și nici lumină naturală, fiind
luminate permanent de o lampă care și ea ataca oxigenul. Patul era coborât la
miezul nopții şi ridicat la cinci dimineața. Plimbarea zilnică era de 15 minute
într-un spațiu închis.
Cât au stat închiși la garnizoana Armatei a 14-a rusă n-au putut să se
spele şi nici să-și schimbe hainele. Nu li se permitea să fie văzuți de nimeni
din cauza stării în care erau după tortura zilnică fapt ce s-ar fi alertat
Crucea Roșie internațională,etc.
N-au avut acces la un medic de care aveau deseori nevoie deoarece erau
bătuți până la sânge. Se făceau teste pe ei prin administrarea unor produse
halucinogene interzise care provocau migrene cronice,etc.
Au fost batjocoriți în toate felurile, bătuți cu barbarie, au asmuțit pe
ei câinii lupi germani. Au fost izolați şi li s-au comunicat date false despre
situația politică şi starea membrilor familiilor lor. Li se reamintea condiția
eliberării dacă semnau mărturia impusă de separatiști dar ei au preferat moartea
în detenție. Sub cel mai mic pretext Ilie Ilașcu era dus la carceră zile
întregi.
După inițierea acțiunii la CEDO, Ilie Ilașcu a fost bătut cu armele și
cu picioarele unde soldații aveau bocanci militari. Lui Ilie Ilașcu i s-a pus cu
brutalitate un pistol în gură şi-a fost amenințat cu moartea dacă scrisori sau
notițe de la el vor ajunge în afara închisorii. Ca urmare şi-a pierdut dinți și
i-a fost afectată dantura.
Andrei Ivanţoc a spus că civili mascați, pătrunși în celula sa, l-au
lovit cu bastonul în cap, spate, ficat şi i-au aplicat lovituri cu pumnii la
nivelul gâtului.
Români conștienți (sau inconștienți, Răspândaci manipulați de o mână de
Zvonaci) Învățați și Luați Aminte! Despre comportamentul Ocupanților de tot
felul ai pământului strămoșesc dar și despre comportamentul Adevăraților
Patrioți! Nu despre cei precum handicapatul trădător de la 23 Aug 1944 care-a
predat necondiționat rușilor Armata și Țara! Astfel, sute de mii de soldați
(care-au avut comandanți handicapați ce-au executat ordinul handicapatului) au
fost duși ușor și rapid în Siberia, Yakuția,etc! Nu știu dacă 10% s-au mai
întors acasă. Cei întorși miraculos după mii de km pe jos erau precum stafia și
mai aveau circa 35-40 kg! Familiile lor care le-au făcut pomenile de 7 ani nici
nu-I mai recunoșteau ușor!
Grigore Vieru s-a stabilit în România după Lovitura Antiromânească din
Dec 1989. Din păcate l-a girat și s-a tot afișat cu bulibașa de Chirnogi,
Oltenița ca și confratele său Adrian Păunescu și mulți alții toți fără coloană
vertebrală clamând cu orice prilej patriotismul! Din păcate, prin anii 1990 mai
toți (care se dădeau intelectuali patrioți dar care s-au gudurat pe lângă
bulibașa) au fost păcăliți de bulibașă pe tema unirii, prematură după așokar!
Într-un discurs din București (pe tema luptei fraților noștri împotriva
separatiștilor ruși și găgăuzi turci sau bulgari) Grigore Vieru a făcut o
asociere patriotardă între celebrul aprod Purice (un cronicar susținând că a
fost salvatorul lui Ștefan cel Mare, căruia i-a dat calul după ce-a fost găsit
după ore singur și rănit în mijlocul unor oșteni de-ai săi răniți și morți
foarte mulți) și polițistul Purice implicat în Bătălia de pe Nistru. Desigur
pentru apărarea artificialei Republici Moldova atacată de ruși prin soldați
instruiți din Armata 14 de ocupație staționată ilegal în Transnistria. După
acest discurs, polițistul Purice a fost capturat de către proruși sau chiar de
rușii care cu siguranță au informați! Polițistul a fost schingiuit și chiar
răstignit pe cruce precum Iisus cu două milenii înainte. După câteva zile
polițistul Purice a fost găsit în Nistru cu ambii Ochi scoși! Probabil rușii au
ținut să transmită atât lui Grigore Vieru (cu soție rusoaică) cât și nouă un
mesaj de amenințare aparent subtilă pentru a temporiza lupta de recuperare a
teritoriilor românești!br />
Nu este pură întâmplare deoarece mari personalități din Basarabia
implicate în această luptă au fost fie asasinați fie accidentați în așa fel
încât să stea toată viața în cărucior cu însoțitor! Să ne amintim de Alexei
Mateevici autorul celebrei poezii Limba Noastră care a fost asasinat pe 24 Aug
1917 la Chișinău! Dar în ultima jumătate de secol, printre cei asasinați se află
familia de cântăreți Doina și Aldea Teodorovici! Din păcate au dat dovadă de
naivitate când și-au angajat un șofer ucrainian care s-a dovedit și cascador de
profesie! În noaptea de 30 Oct 1992 conducând mașina lor spre Chișinău, a izbit
mașina de un copac în localitatea Coșereni, Ialomița! Soții obosiți adormiseră
pe bancheta din spatele jeep-ului. Astfel șoferul cascador a executat și mai
ușor misiunea de lichidare! Curios, ei au plecat brusc din vila lui Adrian
Păunescu unde puteau să rămână până dimineață! Ca un făcut, în loc să conducă
șoferul român l-au pus pe ucrainian care probabil se abținuse special de a bea
alcol! Totuși rămâne întrebarea: Ce l-a determinat pe soț să decidă plecarea
bruscă?
Afară de alte asasinate sau tentative de asasinare a patrioților români
care au luptat pentru Dezrobirea Neamului, cunosc o tentativă de asasinare
relevantă cu sacrificarea fără scrupule a încă circa 50 români! A fost
programată asupra fostului prim ministru Mircea Druc înlăturat din funcție rapid
deoarece începuse mari reforme care conduceau la Unire! Cu soția sa
(ucrainiancă), în Sep 1998, era într-un autocar în drum spre Sărbătoarea de la
Țebea! După întârzierea deliberată cu circa trei ore a plecării din București,
cei implicați au alocat, în locul celui contractat, un hârb de autocar la care
se umblase special la o tijă din ambreiaj executând o tăietură! Au alocat un alt
șofer decât cel curent de pe acest hârb! Am aflat acest fapt de la șofer (care
s-a scuzat) când l-am întrebat mai neprotocolar de ce erau afișate niște imagini
antiromânești! Chiar de la plecarea din București șoferul din capul lui sau din
ordinul șefului a băgat viteză să recuperăm și să prindem din serbare! Spre
norocul nostru tija n-a cedat pe serpentinele de pe Valea Oltului ci tocmai la o
intersecție din Sibiu unde șoferul a condus prudent cu viteză mult redusă!
29 Noi 2022, 29 Noi 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
|