Liu Bei și Zhuge Liang
Liu Bei RO /
Liu Bei EN,
Zhuge Liang RO /
Zhuge Liang EN,
Cao Cao RO
Liu Bei (161 - 10 iunie 223), cunoscut și ca Liu Xuande, a fost un
general chinez și mai târziu împăratul fondator al statului Shu Han (Regatul lui
Shu) din timpul perioadei celor Trei Regate. Marele rival a fost Cao Cao care
este acuzat de uzurparea dinastiei Han cu un împărat fricos ca marioneta sa! În
aceeași perioadă rivalul său Cao Cao (155- 15 martie
220) a fost general chinez care și-a asumat prerogative imperiale la sfârșitul
dinastiei Han. A înăbușit Răscoala Turbanelor Galbene dar
dinastia era iremediabil slăbită. În haosul politic creat, Cao Cao a ocupat
partea nordică și strategică a Chinei cunoscut sub numele de Regatul Wei.
Istoricii confucianiști și legendele populare îl descriu ca pe tipul mișelului
lipsit de scrupule. Același portret este și în romanul Povestea Celor
Trei Regate secolul 4. Fiul său, Cao Pi a întemeiat
dinastia Wei, 220-266.
Zhuge Liang
(Yangdu, Langya, China 181-234 Campiile Wuzhang, Shanxi, China)
Zhuge
Liang a fost cel mai important sfetnic / consilier / strateg al lui Liu Bei care
a fost fondator al dinastiei Shu-Han din timpul Celor șase dinastii. Liu Bei
a fost atât de impresionat de Zhuge, încât, pe patul de moarte, l-a implorat să
preia tronul dacă fiul lui se va dovedi incapabil. Zhuge Liang a fost un geniu
al matematicii și al mecanicii, fiind considerat inventatorul arcului care trage
multiple săgeți simultan. Este inventatorul unor noi tactici militare, etc. Se
consideră că avea puteri supranaturale fiind un personaj important din poveștile
chinezești.
Zhuge Liang este un
personaj legendar în Povestea celor Trei Regate după care chinezii au realizat
cel mai bun serial ce poate sta alături de serialele coreene cele mai bune din
lume! În 1724 a fost declarat sfânt confucianist. A fost un om de stat și unul dintre cei mai
buni strategi militari chinezi. A fost cancelar și mai târziu regent al statului
Shu Han în perioada celor Trei Regate. El este recunoscut drept cel mai
desăvârșit strateg al erei sale și a fost comparat cu Sun Tzu, autorul cărții
Arta Războiului (The Art of War). Reputația sa de savant inteligent și învățat a
crescut chiar și în timp ce trăia într-o relativă izolare.
Zhuge Liang a fost adeptul ordinii și
disciplinii prin legi care să respecte preceptele confucianismului. Adopta legi
stricte dar corecte și clare. În amintirea guvernării sale, oamenii locali i-au
păstrat sanctuare timp de veacuri. Numele său a devenit sinonim cu înțelepciunea
și strategia în cultura chineză.
Serviciu sub Liu Bei
Auzind de el celebrul Liu Bei a dorit să-l
cunoască invitându-l la el. Cel care i l-a recomandat i-a răspuns: Trebuie să-l
vizitezi pe acest om în persoană. El nu poate fi invitat să te cunoască. Liu Bei
i-a făcut trei vizite personale și l-a convins pe Zhuge Liang în 207 să-i fie
sfetnic sau consilier bun la toate. Zhuge Liang i-a prezentat un faimos plan
lui Liu Bei, și-a părăsit reședința, l-a urmat recunoscându-l de conducător și
viitor posibil meritos împărat. Liu Bei a devenit foarte apropiat de Zhuge Liang
și se sfătuia foarte des cu el. Doi generali ai săi foarte apropiați nu le-a
căzut bine că se simțeau ignorați și s-au plâns dar Liu Bei le-a explicat: Acum
că-l am pe Zhuge Liang, sunt ca un pește care a găsit apă. Sper că nu veți mai
face astfel de reproșuri pe acest subiect și generalii au amuțit.
La sfârșitul anului 208, armatele aliate
ale lui Liu Bei și Sun Quan au obținut o victorie decisivă asupra forțelor lui
Cao Cao în bătălia de la Stâncile Roșii. Cao Cao s-a retras în
orașul Ye, în timp ce Liu Bei a continuat să cucerească teritoriile din
Jiangnan, acoperind cea mai mare parte din sudul provinciei Jing. Zhuge Liang a
fost numit consilier militar general al administrației noilor teritorii cu
atenție pe colectarea taxelor pentru finanțarea armatei.
Liu Bei l-a numit pe Zhuge Liang ca
consilier general militar și l-a lăsat să administreze afacerile biroului său
personal. Ori de câte ori Liu Bei s-a angajat în campanii militare, Zhuge Liang
a rămas să apere Chengdu și a asigurat un flux constant de aprovizionare cu
trupe și provizii.
În
221, ca răspuns la uzurparea de către Cao Pi (fiul lui Cao Cao) a tronului
împăratului Xian, Liu Bei este sfătuit să se declare împărat. După refuzul
inițial, Liu Bei este convins de Zhuge Liang și a devenit conducătorul
imperiului Shu Han. Liu Bei l-a numit pe Zhuge Liang cancelar al său și l-a pus
la conducerea agenției imperiale unde Zhuge și-a asumat funcțiile de șef al
secretariatului imperial.
În primăvara anului 223, Liu Bei
după înfrângerea din bătălia de la Xiaoting s-a îmbolnăvit grav. L-a chemat pe Zhuge
Liang din Chengdu și i-a spus: Ești de zece ori mai talentat decât
Cao Pi și capabil atât să asigure țara, cât și să îndeplinească marea noastră
misiune. Dacă fiul meu poate fi asistat, atunci ajută-l. Dacă dovedește
incompetent, atunci poți prelua tronul. Zhuge
Liang a răspuns în lacrimi: Voi face tot posibilul și voi
sluji cu loialitate neclintită până la moarte.
Liu Bei i-a ordonat apoi fiului său, Liu Shan,
să administreze afacerile de stat împreună cu Zhuge Liang și îl privească pe
Zhuge ca pe tatăl său. După moartea tat[lui Liu Shan a urcat
pe tronul Shu Han. I-a acordat lui Zhuge Liang titlul de
Marchiz al districtului Wu și i-a creat un birou ca
cancelar. Apoi Zhuge Liang a fost numit guvernator al provinciei
Yi, regiunea care cuprindea cea mai mare parte a teritoriului lui Shu Han.
A fi atât cancelar (șef direct peste
ofițerii armatei) cât și guvernator provincial însemna că atât magistrații, cât
și oamenii de rând, adică toate treburile statului, erau în mâna lui Zhuge
Liang. Având un birou independent de cancelarie (cu subordonați independenți
atașați) însemna că autoritatea lui Zhuge Liang era relativ independentă de
autoritatea împăratului. Astfel toate treburile imperiului Shu Han au fost
gestionate direct de Zhuge Liang, iar Liu Shan a fost împărat cu numele.
Împăratul a fost strict educat și supravegheat de Zhuge Liang. Această situație
a fost menținută până la moartea lui Zhuge Liang.
Zhuge Liang a susținut modelul
împăratului să conducă doar indirect țara și să aibă un cancelar care să se
ocupe de treburile în numele său, similar cu situația din perioada
timpurie a Hanului de Vest. După părerea lui Zhuge Liang, dacă
împăratul s-a ocupat direct de treburile țării atunci nu poate
fi învinovățit de nereușitele deciziilor. Dacă un Cancelar
s-ar ocupa de anumite lucruri care au ieșit prost, atunci împăratul poate să-l tragă la răspundere.
Zhuge Liang a crezut cu încăpățânare că
Liu Shan nu avea suficientă experiență pentru a se ocupa în mod direct de afacerile
statului, prin urmare Liang a decis să facă singur lucrurile pentru a se asigura
că nu se întâmplă nicio greșeală.
Politica de educație și înscriere a talentelor
Zhuge Liang a apreciat foarte mult
talentele, de aceea a acordat o atenție deosebită educației pentru a cultiva și
a recruta mai mulți magistrați talentați pentru guvernul imperiului Shu Han.
El s-a ocupat ca asistent pentru încurajarea creșterii și
educarea inteligențelor locale.
Mai târziu, Zhuge Liang a înființat o universitate / academie unde instruirea se
baza pe manuale și lucrările literaturii confucianiste. Liang a creat cât de
multe biblioteci a putut pentru a se putea citi cărți. Zhuge Liang a inițiat un
mecanism de discuții pe diverse teme care interesa statul și obliga magistrații
să accepte criticile subordonaților lor pentru a lua decizii bune.
Zhuge
Liang a dus o politică de meritocrație, a promovat și a evaluat oamenii în
funcție de ceea ce au făcut și ar putea face fără să țină seama de faima
artificială de care se bucurau unii!
Gheorghe Ghe. Borcan
|