Mihai Eminescu, Franz Bopp și Sanscrita

Eminescu și Bopp, Româna și Sanscrita

Eminescu și Bopp, Româna și Sanscrita

        Savantul german Franz Bopp (14 Sep 1791 - 23 Oct 1867) a muncit enorm la monumentala lucrare Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache (Gramatica Limbii Sanscrite trei volume, circa 1000 pagini). Dar a ignorat Româna care a fost și este o cheie legată de Sanscrită. Nu întâmplător marele și unicul Mihai Eminescu a fost frapat de anumite legături profunde între Sanscrită și Română fapt ce l-a determinat să aprofundeze subiectul. Patriotul de neegalat, Mihai Eminescu, a fost unul dintre cei mai culți și mai informați oameni de pe planetă ai epocii sale!Astfel el știa de lucrarea savantului pe care a citit-o în germană (pe care o învățase foarte bine la Cernăuți, Viena, etc.) și-a făcut traducerea primului volum în limba Română care s-a păstrat în manuscris!  Traducerea este în fondul de manuscrise al bibliotecii Universității Alexandru Ioan Cuza (al cărui bibliotecar șef a fost Mihail Eminescu în 1874-1875. Din păcate Eminescu n-a avut timp de creație nici două decenii fiind asasinat la comanda primului rege importat! În piesa și scenariul asasinării derulată pe o perioadă de șase ani (Iun 1983-Iun 1989) a fost implicați trădătorii români în frunte cu cel care a fost Titu Maiorescu o lichea genială! Astfel aceștia au pus capăt prematur la o creație universală de neimaginat!
        Curios, Bopp a avut doi compatrioți predecesori care au fost uimiți de limba Română pe care au și învățat-o cumva! Primul este Martin Opitz (von Boberfeld , poet erudit, dascăl și diplomat german, 23 Dec 1597 - 20 Aug 1639) care a petrecut mult timp în Transilvania. Fascinat de omenia unică a românului dar și de cea mai mare creație (anonimă și colectivă a sa) Limba Română, el ne-a dedicat poemul La Cumpăna Dorului Zlatna. Următorul la peste un secol a fost savantul Wilhelm Hoffmann preocupat de istoria civilizației umane. Acesta a dat verdictul despre valoarea unică Limbii Române și a poporului care a creat-o în circa 17 milenii de evoluție în Regatul lui OM și al lui Burebista:

        Capete clasice care pot fi luate ca model pentru camee. Capetele acestea au înăuntru ceea ce prevesteşte înfăţişarea lor pe dinafară. În adevăr, nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit cu mlădierile purtării, cum o să afli la cel din urmă român. Acest popor unit şi ridicat prin instrucţie, la cea mai înaltă civilizaţie, ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o complectare, limba sa este atât de armonioasă şi bogată că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pământ. (Beschreibung der Erde, 3 volume, circa 6000 pagini, publicate între 1832-1842, Descrierea Pământului, Vol. 2, partea IV, pg.3074)

       Dacă Bopp ar fi știut despre aceste două lucrări ale predecesorilor săi cu siguranță ar fi învățat Limba Română și efortul său extraordinar pe Sanscrită l-ar fi condus la rezultate inimaginabile. El ar fi făcut lumină în bezna milenară din domeniu în care s-au complăcut majoritatea cercetătorilor sau savanților din întreaga lume!
        Sanscrita este o limbă intrigantă care, de-a lungul timpului, a fascinat pe mulți cercetători. După cum am spus, chiar marele Mihail Eminescu a alocat ceva timp în studierea ei. Din acest motiv celebra Amita Bhose îi dedică cartea Eminescu și Limba Sanscrită! Tot ea a scris și Gramatica sanscrită mică a lui Franz Bopp în traducerea lui Eminescu. Din păcate chiar și marele critic George Călinescu, autorul monumentalei Istoria Literaturii Române, a bagatelizat această preocupare profundă a lui Eminescu de studiul aceastei limbi din motive bine întemeiate și cel mai bine cunoscute doar de el!
        Se susține că limba Sanscrită a fost rezultatul apariției arienilor carpato-danubieni în zona de nord a Indiei care au adus cu ei și limba lor maternă. Se mai susține că azi sunt conservate în Sanscrită câteva sute sau mii de cuvinte care pot fi înțelese de noi românii deoarece sunt aproape identice ca sonorizare și semantică cu cuvintele noastre.
        În cartea din engleză Comparative Grammar of The Sanskrit, Zend, Greek, Latin, Lithunian, Gothic, German, and Sclavonic Languages (o traducere din germană a cărții lui Bopp, de către Edward B. Eastwick, F.R.S., F.S.A., Vol I, Fourth Edition, 1885)  am găsit la pagina 455 referințe despre două cuvinte transcrise cu litere latine din scrierea sanskrită:
        1. tati, în engleză so much. Tati, probabil transcris incorect (fie de Bopp fie de traducătorii în engleză), era de fapt românescul toți cu o semantică mult mai puternică decât so much care în română s-ar traduce prin atâta sau atât de mult. Desigur aici nu este vorba de tati, diminutivul la tată!
          2. kati, în engleză, how much. Kati, probabil transcrs incorect (fie de Bopp fie de traducătorii în engleză) era românescul câți!
         Româna fiind singura limbă fonetizată natural are această facilitate de scriere și pronunție care nu există în nici o altă limbă și care l-a chinuit pe profesorul german Bopp dar i-a chinuit și pe traducătorii englezi ai cărții sale. Se vede că nici pentru profesorul Bopp, Limba Română n-a existat. Deși era și este cea mai evoluată limbă dintre toate limbile vorbite de popoarele lumii.
          Dacă profesorul Bopp ar fi cunoscut Limba Română și dacă ar fi scris monumentala sa lucrare în această limbă ar fi fost mult mai ușor pentru el. În plus, cu siguranță, ar fi ajuns la rezultate sau concluzii inimaginabile chiar și azi mai ales pentru singura relație corectă Română-Sanscrită! Transcrierea fonetică a celor două cuvinte de mai sus ar fi toți și câți! Toate cuvintele din sanscrită ar fi fost precise și foarte utile pentru înțelegerea acestei limbi enigmatice și nu numai! Poate se va găsi un român care să facă pe sanscrită un studiu similar cu ceea ce a făcut profesorul german Bopp! Detalii în:

        1. Româna, Regina Limbilor OMenirii, Gheorghe Ghe. Borcan, ESINB 2022, ISBN 978-606-30-4230-0, 490 pagini format B5;
         2. Româna, Queen of Hu[O]Man Languages, Gheorghe Ghe. Borcan, ESINB 2022, ISBN 978-606-30-4325-3, 510 pagini format B5.

29 Mar 2022    Gheorghe Ghe. Borcan