Nu plânge Maică România
Poezia găsită în Ranița Soldatului Erou în 1916-1918 pe Muntele Sorica
|
|
|
|
Nu plânge, maică Românie,
Că am să mor neȋmpărtăşit!
Un glonţ pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit…
Nu plânge, maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Şi din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm! |
Nu plânge, maică Românie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noştri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o ştim!
Nu plânge, maică Românie!
Adună tot ce-i mai bun sub soare;
Ne cheamă şi pe noi la praznic,
Când România va fi Mare! |
Versuri găsite ȋn
raniţa unui soldat mort ȋn toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpaţii
de Curbură. Acest munte a încăput pe mâinile murdare a trădătorului de la 23 Aug
1944 care a predat necondiționat țara sovieticilor!
La 1916-1918 au murit sute de mii de
tineri români deoarece primul rege trădător a lăsat armata de izbeliște pe toată
domnia lui de 48 de ani! Astfel românul a trebuit să lupte cu baioneta contra
obuzierelor germane de 305mm. Noi am avut obuziere de 127mm abia după 1944!
(Primul nostru rege de import a înțeles
misiunea lui pe România de când s-a urcat pe tron. Ea a devenit vizibilă prin
tratatul secret și trădător semnat la Viena în toamna lui 1883! Să ne amintim că
în acea vară 1883 l-au arestat pe mare Mihail Eminescu, l-au declarat nebun, au
făcut experimente pe el, l-au omorât lent în șase ani iar la final dac-au văzut
că rezistă l-au pus pe unul din ospiciul lui Șuțu să-i spargă capul cu o piatră!
Arestarea s-a produs după
mascarada de la Iași
legată de falsa sărbătorire a lui Ștefan cel Mare și Sfânt cu dezvelirea unei
statui plătită gras sculptorului francez Emmanuel Frémiet care ne-a dat o
statuie de principe catolic rămasă prin atelierul lui care se zice c-a fost
comandată dar n-a fost validată și achitată complet de către polonezi!)
Dacă mergi în fiecare sat din țară
găsești eroii satului care nu s-au mai întors la familiile lor lăsate fără
hrană și lemne de către autoritățile impasibile sau trădătoare! Tragedia acestor
familii a soției care vedea cum îi moare copiii de foame și frig în timp ce
zilnic se ruga ca soțul să se întoarcă (cum o fi întreg sau nu) și să n-o lase
singură cu povara copiilor și cu trauma legată de o eventuală pierdere a soțului
iubit sau ocrotitor care știe cum să-i ocrotească!
Am făcut la Bacău (Sep-Mar 1975)
Școala de Ofițeri de Rezervă la Arma Artilerie și instruire practică de trageri
într-un poligon de pe dealurile Mălina de lângă Galați. Am tras noaptea cu
obuzierul de 122 mm dar am tras ziua și cu tunurile antitanc de 76mm și 85mm
într-o țintă vizibilă la câțiva km. Cu obuzierul de 122 și cele
mai mari se fac trageri indirecte
adică nu vezi unde cade și exploadează proiectilul care ajunge la peste 10 km!
Pentru aceasta există un Punct de Comandă Observare la 1-3 km (pe timp de război
ostașii de aici sunt foarte expuși deoarece sunt foarte aproape de inamic care-i
poate descoperi!) din care se vede unde exploadează și cei de aici comunică prin
radio cu cei din punctul de trage și le indică noile comenzi pentru ca obuzul să
se apropie de țintă! Pe
atunci legătura între obuzier și PCO se făcea prin fir telefonic. Dar surpriza
am avut-o chiar în dezastrul de la Turtucaia din 1916 unde bulgarii au avut
PCO-uri chiar în baloane dirijabile furnizate de germani care aveau și ei un
rege german importat.
Deși am tras puține proiectile a fost infernul și-l pot aprecia pe cel real
trăit de acești mari eroi sacrificați enorm din cauza trădătorilor și trădării
continue!
25 Oct 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
|