|
Preotul erou Gheorghe C. Crețu și Marea
Unire
(com.
Dobrești, Muscel 23 Feb 1880-1956 sat Budișteni, com. Leordeni, Argeș)
La Chișinău
27 Mar 1918
Preotul și profesorul Gheorghe Crețu s-a născut la 23 Feb 1880, în com.
Dobrești, judeţul Muscel (azi Argeș), ca fiu al preotului Constantin Creţu
(1855-1929) și al Ioanei (1860-1928), ambii părinţi fiind înmormântaţi în faţa
bisericii din Budișteni deoarece tatăl a slujit la această biserică. A decedat
în 1956 și a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cimitirul bisericii
din Budișteni.
Licenţiat în teologie în 1906, a
funcţionat ca preot în Budișteni, iar din 1919 a slujit la Biserica Sfântul
Pantelimon - Foișorul de Foc din București și a fost profesor secundar de
religie la Liceul Gheorghe Lazăr din București. În 1932, primul Patriarh al României,
Arhiepiscopul şi Mitropolitul Miron Cristea îi oferă Crucea patriarhală.
A
participat ca preot la Războiul de Întregire până la 1 iunie 1918, când s-a
decretat demobilizarea. Pentru modul cum și-a făcut datoria pe front, a fost
decorat cu Coroana României cu spade în gradul de Cavaler și Crucea Comemorativă
a Războiului 1916-1918.
În timpul campaniei din Basarabia
Gheorghe Creţu s-a remarcat prin ridicarea moralului trupelor, asistenţa
religioasă dată muribunzilor și răniţilor, predici la bisericile din teritoriu,
înfiinţarea de școli românești pentru copii și adulţi din Pârliţa și Călărași.
A fost organizatorul TeDeum-ului de
la Chișinău ce a consfinţit Actul Unirii. Părintele Gheorghe C. Creţu se numără
printre cei 250 de preoți ortodocși români care au însoțit trupele armatei
române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari.
Legat de actul istoric al Unirii
Basarabiei cu România din 27 martie 1918, părintele Gheorghe C. Creţu a făcut
parte din soborul de preoţi condus de arhimandritul Gurie Grosu care a oficiat
în Catedrala Nașterii Domnului din Chișinău slujba de TeDeum ce a consfinţit
Actul Unirii.
Părintele Gheorghe C. Creţu la 4 Apr
1918 l-a informat pe părintele Vasile Pocitan, șeful Serviciului religios de pe
lângă Marele Cartier General al Armatei Române că a fost organizatorul Te
Deum-ului de la Chișinău din 27 martie 1918:
Pe ziua de 27 martie a.c. mă dusesem la Chișinău ca să cumpăr
abecedare pentru școala de adulţi. Toţi vorbeau de o ședinţă importantă care are
loc la Sfatul Ţării și din care putea ieși Unirea (...). La ora 6.30 sosește dl.
col. I. Mihăilescu, comandantul Brigăzii I Vânători, care, văzând cum stă
lucrul, mă autoriză să organizez Tedeum-ul, fiind singurul preot din Regat
prezent aici. Trimit după o carte de Tedeum la preoţii de la regimentele române,
dar nu sosește. În vremea aceasta sosește un protoiereu, care fusese de rând, și
câţiva preoţi veniţi de curiozitate și cu toţii recunosc că nu avem nici o carte
moldovenească în biserică, fiind azvârlite cine știe în ce dulap pe la
Arhiepiscopie. La orele 7 fără un sfert sosește dl. Comandant al Pieţei și din
nou mă autoriză și roagă să organizez Tedeum-ul pe românește.
Atunci iau pe părintele arhidiacon al
soborului și-i dictez cele 3 ectenii din polihroniu și cele 3 de la sfârșitul
Tedeumului. Mai sosește în fine și o carte pe moldovenește (?
rusește sau slavonă-GB), cum zic pe aici, și
din ea luăm rugăciunea de mulţumire.
Organizarea n-a fost simplă după cum vedem din această confesiune a părintelui
Gheorghe C. Crețu: În ultimul moment, când eram toţi îmbrăcaţi şi gata de
ieşire în mijlocul bisericii, căci sosiseră toate autorităţile, vine şi
părintele arhimandrit Gurie, care numai se îmbracă şi a ieşit la Tedeum, citind
rugăciunea de mulţumire şi rostind o scurtă cuvântare patriotică.
Astfel, am avut fericirea de a fi
singurul preot din Regat care am oficiat la acest mare act istoric, dictând pe
româneşte ecteniile ce trebuiau zise cu această ocazie. Mai mult, cu de la mine
putere, am pus să se pomenească I.P.S. Mitropolit Pimen şi apoi Arhiepiscopul
locului.
Preoţii de aici susţineau să se pomenească Sinodul şi Patriarhul
Rusiei, dar la obiecţia mea, că într-o zi aşa de mare şi de istorică trebuie să
lepădăm tot ce e străin, toţi au primit să se facă pomenirea aşa, deşi ştiau
bine că, (!) canonic trebuia numai episcopul locului. Numele I.P.S. Mitropolit
Pimen, pomenit alături de al iubitului nostru rege, a făcut o frumoasă impresie
în public, lucru pe care şi ziarele l-au relevat.
Pe 20 iunie 1937 părintele Gheorghe
C. Creţu este alături de Patriarhul Miron Cristea la sfinţirea
paraclisului Liceului Mihai Viteazul din București, unde era profesor de
religie. În 1936 se înființează Căminul Cultural în satul Leordeni, com.
Budișteni, jud. Argeș iar părintele a fost desemnat director deși locuia în
București.
27 Iun 2022, 1 Dec 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
|