|
Profesor Universitar Marin C. Vlada
(12 Iunie 1953 – 21 Sep 2021)
Marin C. Vlada s-a născut în satul Movila Verde (Kizil Murat), com.
Independența , Constanța. Are urmași o pereche minunată,
pe Iulia și pe George.
Din 2018 a fost șeful echipei care, până în
vara lui 2021, a realizat primele cinci volume, de circa 550 pagini fiecare, din
monumentala Istorie a Informaticii din România.
Nu știu cât l-au ajutat cei din echipă, dar
printre lucrările citite, triate și corectate, a mai citit și a răspuns la
mii de email-uri și a avut mii de conversații telefonice! Este poate unicul
care și-a pus adresele de email și telefoanele pe Internet! Și n-a pus
adrese moarte (adică nu te interesează ce mesaje vin) cum procedează foarte
mulți din ce se dau VIP-uri!
Se știe că primul email care vine de
la un necunoscut este, de regulă, dirijat de server în folderul SPAM. Dacă
tu nu trimiți o replică și următorul de la aceeași adresă este garat tot în
SPAM, șamd. Dacă un email nu este scos din SPAM atunci după 30 de zile este
șters automat! Majoritatea nu știu de această procedură și dacă nu mai
controlează SPAM-ul ar putea să piardă unele email-uri importante! Chiar
dacă este 1 la 100!
Din mai multe motive n-am
știut de acest proiect până la sfârșitul lui Ianuarie 2021 când apăruseră
primele patru volume iar al cincelea era închis din Noiembrie 2020!
Pe 15 Ianuarie
publicasem cartea ALLO și SAMO... dedicată la trei premiere din informatica
(cu o contribuție personală decisivă și în medie de circa 75%) din țară greu
de depășit în următorii 50 de ani dacă avem în vedere condițiile în care au
fost realizate,etc.
Desigur că erau
create și două site-uri rezumat dar consistente în română și engleză
accesibile acum pe varianta blogspot.
Am crezut că-mi pierd
timpul din cauza SPAM-ului dar am trimis totuși un email profesorului să-l
"întreb eu de ce nu sunt"! Surpriza a fost foarte mare că am primit replică
după câteva zile. Am mai dialogat ceva prin email și în final profesorul a
decis că deschide volumul 5 și-mi alocă circa 10-15 pagini! Eu n-am vrut
să-l deranjez cu telefonul, dar într-o dimineață profesorul mă sună
personal! Probabil să verifice dacă nu sunt fantomă!
Datorită seriozității
profesorului Marin Vlada pot fi cunoscute și aceste trei realizări mari din
Informatica din România!
Publică volumul 5 și
lucra deja la următorul dedicat personalităților din domeniu și nu numai.
Dar sunt șocat să aflu aflu de dispariția prematură a acestui mare
patriot român. Era la sfârșitul lui Septembrie, întâmplător
chiar în ziua înmormântării! Caut pe Internet și nu găsesc mai nimic decât
un scurt anunț dat culmea de Facultatea de Chimie, Universitatea București
unde a fost profesor de informatică.
Ca de obicei în ultimii doi ani,
s-a dat șablon vina pe Covid
din motive lesne de înțeles! Totuși eu cred că profesorul și-a consumat
pe acest proiect (realizat mai mult prin munca proprie căci știm cum le pasă
celor dintr-o astfel de echipă) întreaga energie de până la sfârșitul vieții care ar fi fost mult mai
departe de 68 ani! A fost proiectul său de suflet pentru care generațiile
viitoare îi vor recunoscătoare deoarece a fost unica șansă să se recupereze
ceea ce deja se pierdea!
Fără conștiința "movileanului verde", Marin
Vlada, România n-ar fi realizat această operă și ar fi fost mult mai săracă!
Până la el, nimeni altul nu s-a încumetat s-o facă și greu de imaginat că
s-ar fi încumetat un altul să recupereze istoria risipită care în final s-ar
fi pierdut!
Neamul românesc este cel mai vechi din
Europa, avem cea mai evoluată limbă cunoscută din istoria popoarelor lumii
dar, din păcate, avem doar câteva mari realizări similare.
Prima cred că o putem considera pe Istoria Literaturii
Române de la Origini coordonată de marele critic George Călinescu care n-a
avut facilități de Google, Email, Mobil,etc. A doua ar fi realizarea
dicționarelor encicopedice de persoane și nu numai! Aș putea da și
variantele de dicționare ale limbii române dacă n-ar fi fost falsificate
grav și intenționat prin așa numitele împrumuturi de la toți migratorii din
jurul nostru care nu știau cum se numesc pe la anul 500 era noastră! Ce să
mai vorbim despre limba vorbită de aceștia! De asemenea mai sunt
câteva.
Un proiect
grandios (conceput de un singur om și la care a lucrat tot singur) a fost pe romanul Un Om între Oameni al marelui Camil Petrescu decedat și
el prematur. A reușit să finalizeze singur trei volume, total circa 1500 pagini
aproape de A4!
Nu știu, n-aș vrea să
cobesc, dar cred că ROINFO va aștepta ceva până se va găsi un nou patriot
care să muncească, chiar gratis dacă se poate, precum Marin Vlada! Spun
deoarece n-am găsit nici o informație de continuare deși trece anul!
Profesorul
Marin
Vlada a depus eforturi mari pentru ca noi românii să cunoaștem mai multe
despre Ștefan Odobleja adevăratul părinte al Ciberneticii deși, ca și în
cazul Nicolae Paulescu (descoperitorul insulinii care a salvat zeci de
milioane de vieți dacă nu și mai multe), alții sunt recunoscuți și au primit
Premiul Nobel!
Cu siguranță profesorul
Marin Vlada va rămâne în
istoria informaticii dar și a neamului nostru. Proiectul, documentația și
volumele publicate aparțin neamului, culturii și capacității românilor de a
face salturi uriașe de decenii pentru a atinge culmi nebănuite în noi
domenii. În condițiile în care acum două secole, pe vremea marelui domnitor
Alexandru Ioan Cuza eram doar la sapă și plug.
Mulțumesc profesorului Marin
Vlada fără de care nu s-ar fi știut de cele trei mari premiere informatice
din țară (V5, pag 504-514)! Nu este autoreclamă ci un adevăr greu
de ingerat de mulți care au ieșit cu tupeu maxim deasupra. Acest adevăr trebuie
cunoscut de generațiile viitoare! Ele trebuie să afle (ca să nu ne imite) și
câte ceva despre cum am privit nepăsători la falimentarea
deliberată a cercetării românești și chiar a țării!
Sper să vă odihniți în pace domule
profesor și să ascultați muzica din Mai am un singur dor! Sper ca peste
șapte ani să fiți dus în pământul natal pe care l-ați iubit enorm, l-ați
respectat și l-ați onorat cu prezența și pașii dumneavoastră! Sper ca
noi românii să realizăm ceea ce ne-ați dăruit, să fim cu adevărat
mândri și să nu vă dăm uitării ușor!
Din păcate azi, majoritatea celor care-i datorau măcar un rămas bun n-au făcut-o! Parcă a fost un
subiect TABU
atât în toate televiziunile care preferă manelele și înmormântările
autorilor cât și pe Internet! După ce adorăm
emisiuni despre salam și restul minunilor la care căscăm ochii cu
milioanele! Acesta este standardul acestor generații superficiale și chiar
inconștinente cu destinul țării și al neamului românesc!
Câteva adrese importante legate de cel care ne-a
părăsit prematur.
1.
Descărcare volume 1-5 ROINFO.
2.
Marin Vlada's
Blog-Terra, EU-România.
3.
Detalii despre
Marin Vlada.
4.
Site-ul adevăratului părinte
al Ciberneticii.
5.
Biblioteca
digitală opera lui Ștefan Odobleja.
Mai multe despre cele trei premiere
legate de
ALLO și
SAMO.
Aici găsiți și cartea ALLO și SAMO ..., și
nu numai, care poate fi descărcată de cei interesați în Modelarea Matematică
lineară! Această carte și site-urile în RO și EN legate de subiect l-a
determinat pe profesorul Marin Vlada, care închisese volumul 5 ROINFO, să
adauge încă un subiect!
Profesoara
de chimie Iuliana Ciubuc din Bușteni a făcut în memoria
profesorului
Marin
Vlada un video accesat de câteva sute de ori până azi 17
Mai 2022. Originalul:
Star
Academy, Adieu Monsieur Le Professeur!
Despre Marin Vlada
Cum am spus,
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în satul Movila Verde, com.
Independența, jud. Constanța. A
absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța, 1968-1973, cu durată de
5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din
București, în acel an, a efectuat stagiul militar termen redus, 8 luni.
Încă de la această generație stagiul militar se făcea înainte de începerea anului I
de facultate și nu după absolvirea facultății cum era anterior cu stagiu
doar de 6 luni.
A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București
(1974-1978), promoția de informatică cu 115 studenți în anul I. A absolvit
anul V de specializare la Grupa Limbaje specializate, 1978-1979. În anul
1998 a susținut Teza de doctorat Modele pentru explorarea bazelor de
cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială, la Facultatea de
Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion
Văduva.
Locuri de muncă și funcții
1. Centrul de Informatică și Organizare - CINOR, prin repartiție
guvernamentală 1979, programator 1979-1983;
2. Centrul de Calcul al Universității București – CCUB, Facultatea de
Matematică, programator programator III, 1983-1992;
3. Facultatea de Chimie, Universitatea București, lector suplinitor
1992-1993, lector titular 1993-2001, conferențiar 2001-2018;
4. A fost profesor asociat la Facultatea de Matematică și Informatică,
Universitatea București;
5. Cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică,
Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006;
6. Din anul 2016 este membru titular al Comitetului Român de Istoria şi
Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii – CRIFST din cadrul Academiei Române;
7. Biografia sa este inclusă în 2000 Intelectuali remarcabili ai secolului
21, prima ediție, Cambridge, și în Enciclopedia personalităților din
România;
8. În 2003 a fondat proiectul Conferința Națională de Învățare Virtuală -
CNIV e-Learning;
9. În 2006 a fondat Proiectul internațional eLearning ICVL Tehnologii în
educație și cercetare. Aceste proiecte au tradiție la Universitatea din
București și au fost premiate la nivel național;
10. În perioada 2018-2020, cu ocazia Centenarului Marii Uniri a României,
lansează și conduce
proiectul național ROINFO pentru scrierea unei Istorii a
Informaticii românești. Sunt tratate subiecte despre începuturi, dezvoltarea
hard și soft, impact asupra dezvoltării țării și societății românești,
oameni , instituții, concepte, teorii și tehnologii;
11. În memoria lui Ștefan Odobleja, în 2020, în colaborare cu Ștefan, fiul
omului de știință care este și președintele Fundației Ștefan Odobleja,
Drobeta Turnu Severin, a proiectat, elaborat și actualizează
site-ul anunțat
aici. De asemenea a creat Biblioteca digitală cu
opera lui
Ștefan Odobleja, membru post-mortem al Academiei Române
27 Sep 2021, 17 Dec 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
Noua casă părintească construită în 1959 în Movila
Verde  
Vedere cu șosea din fața casei părintești, la nr.11 
Vedere din cătunul cu noua casă părintească din 1959
Dar să-l lăsăm pe profesorul patriot Marin Vlada să ne spună câte
ceva despre
istoria locului natal care nu i-a fost indiferentă cum nu i-a fost nici istoria
țării fapt care l-a determinat să se apuce de grandiosul ROINFO.
Ce ne Spune Profesorul Marin Vlada
Înainte de toate, sunt un român născut
în sudul Dobrogei. Despre istoria Dobrogei nu am aflat din manualele școlare,
ci
mai ales am aflat din studiile mele căutând în cărți sau în sursele online de pe
Internet. Ca vechi leagăn al poporului român, Dobrogea, zona dintre Dunăre și
Marea Neagră (Pontos Euxeinos, euxeinos însemnând în grecă primitoare), are o
istorie zbuciumată, detalii în Dobrogea. O scurtă istorie de Ion Bulei.
Pe aici s-au perindat armatele perşilor, cele romane, invaziile
popoarelor migratoare, apoi stăpânirea musulmană, care a făcut posibil drumul de
invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani şi Constantinopol.
Cercetările arheologice din Dobrogea au evidenţiat existenţa obiectelor din
eneolitic (între neolitic și epoca bronzului,
dar se află în afara sistemului celor trei epoci-GB), cultura Gumelniţa şi dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia
renumită în lume prin cuplul de statuete din ceramică intitulat
Gânditorul de la Hamangia.
(inserție-GB)
Despre Dobrogea (Dacia Pontica sau Scythia Minor, denumire romană; numele
actual vine de la Despotul Dobrotici din sec. 14) poetul Mihai Eminescu
spunea: Din punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei.
Roman în perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet,
cândva a bizantinilor, trecând de la dinastia Assanizilor la Valahia, a
continuat să ramână Valahiei, până la momentul când ne-a fost luată de turci.
(iată o altă față a personalității lui Marin
Vlada care s-a adăpat și la izvorul marelui Mihail Eminexcu-GB)
Zona gurilor Dunării, prin posibilitățile sale comerciale, le atrage atenția
negustorilor, meșteșugarilor, ostașilor, marinarilor, și coloniști veniți din
Marea Egee și de pe coasta de sud a Pontului Euxin (Marea Neagră) întemeiază
aici mai multe cetăți-porturi. Printre cele mai importante cetăți sunt Odessos
(Varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, Tomis, Histria, Argamum,
Halmyris, iar pe cursul Dunării Aegyssos (Tulcea) și Axiopolis (Cernavodă).
Localitatea Movila Verde, din sudul Dobrogei
Movila Verde este localitatea în care m-am născut, am copilărit, m-am jucat și
am muncit, am citit primele cărti, am văzut primele filme, am văzut la televizor
evenimente petrecute în lume, este localitatea unde am absolvit Școala Generală
de 8 ani. Aici am început să îmi placă matematica, am aflat de Gazeta Matematică
și am participat la Concursul de matematică între localități (clasa a VI-a).
Movila Verde (Kizil Murat pe vremuri) se află pe șoseaua județeană Nr. 392 între
Plopeni, nume în trecut și Independența, azi. Se ajunge după circa 50km prin
următoarele trasee: 1.
Constanța - Agigea - Teghirghiol - Movilița - Topraisar - Amzacea - General
Scărșsoreanu - Plopeni - Movila Verde (imaginea de mai sus arată intrarea în sat
venind dinspre Constanța, pe șoseaua 392 asfaltată prin anul 1967);
2.
Constanța - Valu lui Traian - Basarabi - Ciocârlia - Cobadin - Negrești - Movila Verde.
Datare istorică
Comuna Independenţa are în componență
satele: Movila Verde, Olteni, Tufani și Fîntâna Mare. Este situată la circa 60
km de Constanța (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí, bulgară Кюстенджа), Mangalia
și Medgidia, și la 10 km de granița cu Bulgaria.
Ca majoritatea localităților
existente în Dobrogea, Independența a fost inițial o așezare tătărească, născută
din colonizarea pe care au facut-o turcii cu populația tătară din Anatolia.
Evenimentul care a marcat masiva și statornica așezare a tătarilor îl reprezintă
războiul Crimeei încheiat prin pacea de la Paris, 1856. De la primele
colonizări de tătari au luat ființă satele: Independența, Movila Verde, Olteni,
Tufani, Fîntâna Mare.
Primele denumiri ale acestor localități păstrate și după 1877, când Dobrogea s-a
reintegrat teritoriului României au fost tătărești: Independența (Bairamdede),
Movila Verde (Kizil Murat), Olteni (Demircea), Tufani (Cara Aci), Fîntâna Mare
(Baspunar). Un interes deosebit prezintă localitatea Fântâna Mare fiind 100%
populată cu etnici turci.
Cel mai bogat locuitor al localității Independența a fost Butu Aurel, care a
venit cu 2000 capete ovine din Transilvania, din care o parte le-a vândut
tătarilor în schimbul a 800 ha de pământ devenind boierul localității.
Localitatea Independența împreună cu satul Cealmagea este atestată în 1854 ca
fiind una din localitățile puternice ale Dobrogei. (
Sursa ).
Localitatea Independenţa (sau Bairamdede) este situată la circa 5 km de Movila
Verde și la circa 4 km de Fîntâna Mare ce este în lista monumentelor istorice
la categoria situri anticce. În prezent există date de existență ale satului Fîntâna
Mare din secolul II - III înainte de Christos.
În Independenţa s-au descoperit castre romane: epoca romană, sec. II;
cultura: Romană (Institutul de Memorie Culturală, Muzeul
Naţional al Agriculturii). Domnul Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al
Agriculturii din Slobozia şi Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor
de Agricultură (ICOM / UNESCO) este născut în comuna Independența.
Copilăria petrecută în Movila Verde
Când eram copil, localitatea era locuită în majoritate de români. La două case mai
sus de noi a locuit familia Melicov. Independența era locuită de mulți
turci și tătari. Când mergeam în acea localitate toți ni se adresau în română.
Casa părintească este la Nr. 11 pe șoseaua principală, pe
partea stângă, a 5-a casă, dacă se vine de la Constanța.
Nici atunci, și nici până azi nu am auzit să fi fost probleme între români și
ceilalți locuitori din Dobrogea. Conform recensământului din 2002 în
Dobrogea erau 971643 locuitori din care 883612 români (90.94%), 27580 turci, 23409
tătari, 21623 ruşi lipoveni şi restul greci, moldoveni şi aromâni. Înainte și
după anul 1989, în Movila Verde au venit multe familii din Moldova. Deși, satele
din Dobrogea au fost mereu în luptă cu sărăcia, oamenii locurilor au muncit
pământul și au încercat să fie la nivel cu civilizația vremii. Perioada
comunistă, 1950 - 1980, a determinat un exod rural masiv spre orașele Constanța, Mangalia, Medgidia, etc.
Plecarea la școli Și noi copiii familiei Vlada am plecat la școli în
Constanța. Școala din sat încă mai există. Pe dealul de după școală a fost și
prima casă părintească unde m-am născut care a dispărut cu timpul
părinții construind pe cea nouă în anul 1959, strada
principală nr. 11, poza de mai sus.
Am terminat
Liceul Energetic de 5 ani (azi, Colegiul Tehnic Energetic) ce se înființase cu un an în
urmă (? de a finaliza cele 8 clase - GB)
și avea un sediu nou aproape de Mamaia, lângă Pescărie și Delfinariu.
Am avut ca dirigente pe doamna profesoară de Limba română Jean Ileana,
sora actorului Jean Constantin. Astfel
am publicat și câteva poezii în revista
cercului literar a Liceului condusă de doamna profesoară.
O Poveste Reală, Hercule de Dobrogea
(Ziua Nr. 4338, 16
Sep 2008).
Am aflat abia în anul
2009 din ziarul Ziua. Acest om era bunicul colegului meu de școală generală
Mihai Viorel, informatician în Constanța.
Casa lor există și azi chiar dacă la un moment dat s-au mutat la Constanța.
Dacă ați citit povestea, casa despre care se vorbește se
află aproape de centrul localității, pe dreapta, imediat după ce se trece de
prima curbă a șoselei de intrare în localitate, dinspre Constanța.
Un țăran urmărit de Securitate a stat ascuns într-o groapă timp de 6 ani.
Dumitru al lu' Mihai, zis Pelivanu, originar din satul constănțean Movila Verde
(Kizil Murat) ... strămoșii lui Pelivanu, cojani și mocani
erau coborâți în Dobrogea pe
la începutul secolului trecut, dinspre Arsa și Siliștea-Sibiu. ...
Născut în 1909, Dumitru al lu'Mihai, zis Pelivanu, devenise repede cunoscut ca
fiind cel mai puternic om din Dobrogea. Mergea în pădurea Cobadinului sau la
Amzacea, la luptele tătărești pe care țăranii le numeau "zboruri" și nu era unul
să-i stea în față.
Știu de aceste "zboruri", unde erau întreceri sportive,
lupte, întreceri cu cai etc.. Copil fiind, atunci nu înțelegeam de ce se numesc
"zboruri". |
