Acest subiect îl dedic și-l datorez
surorii mele Niculina cea mai altruistă, harnică și multitalentată ființă pe
care o cunosc! Deși, cu mult înainte, a terminat trei ani de Canto la Școala
Populară de Artă din Pitești (și n-am știut), ea și-a înăbușit harul, de
care iar n-am știut noi toți din jurul ei! Și l-a înăbușit în favoarea
ajutării părinților noștri și mai ales familiei ei formată din trei
masculini egoiști care în loc s-o ajute au descurajat-o! Mai ales când prea
târziu, de la absolvirea cursului de Canto, s-a decis să apară pe posturile
TV de folclor și să-și publice un CD!
O mare voce din România, comparabilă
cu cea a Rodicăi Bujor din Voinești sat situat la circa 30 km de Dobreștiul
nostru care pe câteva subiecte importante (din viața unei comunități) ocupă
primul loc printre satele din România!
Niculina știa să cânte (cu versuri cu tot pe care le învăța cu o ușurință
rară) circa 300 de cântece populare și romanțe! Când mi-am dat seama prea
târziu am făcut un test prin telefon când, de circa 3 ori, i-am pus melodia
unui cântec necunoscut și apoi peste o jumătate de oră mi l-a cântat cu
versuri cu tot!
Țara noastră
este plină de asemenea talente autentice care nu ajung la suprafață din
cauza tuturor care nu facem nimic dar din contră stăm cu gura căscată la
cei, din ce în ce mai mulți, mai agresivi și mai nerușinați, care
manelizează cu cântece de genul Ia Tigaia Na Tigaia! Din păcate un popor
sărăcit ca al nostru mănâncă ceea ce-i dai, el nu poate să aleagă ce să
mănânce!
Dar, milioane din generațiile
apatride din ultimii 40 de ani se reped imediat ca muștele pe salam cu
minune! În același timp o nestemată de-a lui Dumitru Fărcaș (Video
Nestemate) cel mai mare taragotist (și compozitor pentru acest
instrument) din lume, al doilea român decorat de Împăratul Japoniei, dacă
este accesată în două decenii doar de câteva sute de mii de români ceea ce
vorbește despre standardul și respectul nostru de sine și desigur și față de
valorile autentice pe care le aruncăm repede la gunoi, le lăsăm să moară de
foame! Primul român decorat de Împăratul Japoniei (de tatăl celui care l-a
decorat pe Dumitru Fărcaș) a fost marele patriot, Generalul Gheorghe
Băgulescu care a scris celebra carte Suflet Japonez,
circa 1000 pagini A4. A fost și singurul străin admis ca membru în Academia
Japoneză! Nici măcar un japonez n-a putut să scrie o asemenea carte despre
ei! Din păcate ne-am bătut joc de el cum ne-am bătut de Brâncuși, de
majoritatea valorilor (recunoscute și afirmate mai întâi în străinătate) dar
și de marii noștri conducători!
