Curtea Domnească
din Târgoviște Curtea Domnească din
Târgoviște este un complex de clădiri și fortificații-ziduri ale reședinței unor mari domnitori ai Țării Românești.
Curtea Domnească este
atestată din timpul lui Mircea cel Bătrân,1386-1418, care a mutat aici
capitala Țării Românești Capitala fusese la Curtea de Argeș și Câmpulung. Prima fază de
dezvoltare și de extindere a fortificațiilor are loc în timpul domniei lui
Vlad
Dracul, 1442-1447 (asasinat), fiul lui MB, și pe timpul domniei fiului
său marele voievod Vlad
Țepeș, 1456-1462 (a doua domnie stabilă, asasinat în 1476 după
eliberarea de la Vișegrad) De Vlad Țepeș construiește Turnul Chindiei care desigur n-a
fost așa la început!
Începând cu Vlad Dracul turcii obligă pe domnitorii vasali să aibe
reședința și capitala la București pentru a fi mai ușor de supravegheat. Câțiva
domnitori au mutat din nou
capitala la Târgoviște gestul fiind interpretat nesupunere și primul act al luptei
pentru independență.
Primul a făcut-o Vlad Țepeș care de la
începutul domniei n-a mai plătit tributul și-a intrat imediat în conflict cu
celebrul sultan Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Acesta ajunsese
sperietoarea Europei Apusene catolice dominată de papalitate care din interese
meschine n-a ajutat pe creștinii ortodocși (din care mai rămăseseră doar românii
într-o luptă inegală de 1 contra 20) ușurând
cucerirea popoarelor din Balcani și islamizarea lor.
(Papalitatea și regii
(cățeluși cu regatele lor cu tot) au fost complici și coresponsabili de toate
consecințele de până azi precum și la cele viitoare! Otomanii au transformat
Catedrala Ortodoxă Sfânta Sofia (simbol al Patriarhiei de la Constantinopol și
al tuturor creștinilor ortodocși) în Moscheia Sofia iar centru ortodoxiei a fost
denumit Istanbul! Cea mai gravă a fost și este
exterminarea creștinilor și islamizarea celor care au supraviețuit!
Acest comportament anticreștinesc al creștinilor catolici a fost
conform cu obiectivul permanent al Papilor de la Roma de a extermina Ordodoxia și de a catoliciza întreaga Europă
și chiar mai mult! Popoarele din Balcani au plătit cu
numeroase vieți chiar și după
îngenucherea lor și transformarea în pașalâcuri! Mai ales că încercau să scuture
jugul otoman! După înfrângerea celor de la sud de Dunăre, foarte mult au plătit două din
cele trei țărișoare românești deoarece Transilvania era mai greu de atacat
datorită imperiului hasburgic care și-o dorea dar care dorea și pe celelalte
două! Toate trei au luptat neunite (plătind un preț mult mai mare din păcate)
dar n-au fost îngenucheate și-au continuat această bătălie dezarmantă, aparent
fără sorți de izbândă! Românii atacați secole de turci și de tătari, s-au trezit
atacați și de armatele unor creștini catolici precum unguri, hasburgi, polonezi!
Ulterior au început atacurile slavilor de răsărit, ruși și cazaci slavizați și
supuși imperiului țarist! S-a mai adăugat și planurile ascunse ale grecilor
(prin patriarhii de la Constantinopol) care-au utilizat pe bulgari și pe sârbi
și care deși ocupați de otomani acționau colateral pe obiective personale de
ocupare și slavizare a românilor după ce-au făcut-o cu românii de la sud de
Dunăre!)
Ca urmare Vlad Țepeș a atras mânia sultanului
Mahomed al II-lea care a eșuat prin tertipurile de a-l ucide. Astfel în 1462 a venit
personal cu o oaste de circa 200000 de turci! S-a întors cu aproape jumătate
deoarece genialul Vlad Țepeș cu o oaste de circa 20000 de țărani, înarmați,
îmbrăcați și hrăniți ca vai de ei, i-a administrat o lecție inimaginabilă și
pentru el dar și pentru îngâmfații principi apuseni! Vlad Țepeș și-a riscat
viața și a pătruns noaptea chiar în tabăra otomană și puțin a lipsit ca
îngâmfatul sultan să se alăture cu capul celor aflați în țepele pe care le-a
văzut pe zidurile Curții Domnești de la Târgoviște!
Dar s-a găsit un handicapat care l-a sechestrat 14 ani și care a făcut
mult rău ungurilor dar și creștinilor ortodocși, mai ales românilor. Este vorba
de Matei Corvin, 1458-1490, fiul voievodului român Iancu de Hunedoara și al unei
unguroaice care, în creierul lui, a sădit ura față de români! După bătălia cu
Mahomed II, Vlad
Țepeș s-a dus să discute despre lupta antiotomană. Dar în loc să contribuie la
luptă, handicapatul l-a sechestrat executând
porunca Papei al cărui cățeluș era! La ținut prizionier 14 ani la
Vișegrad, o cetate situată pe o insuliță de pe Dunăre, lângă Budapesta. aceasta
s-a numit Carpis (de la comunitățile de daci Carpi) pe vremea lui Burebista care
a domnit în perioada 82-44 îen fiind asasinat! A fost cel mai mare rege al
neamului românesc care a unificat pe geți, traci și daci, întemeind cel mai mare regat din spațiul european. Era
de circa 10 ori mai mare față de ce ne-a mai rămas în ultimile două milenii de
somn, inconștiență, trădare, lașitate, etc.!
Perioada maximă de dezvoltare a Curții
Domnești din Târgoviște este pe domnia lui Matei Basarab care
locuiește aici în perioada 1632-1654. El
dublează grosimea zidurilor, reface șanțul de apărare, ce urmează
traseul fortificațiilor lui Petru Cercel care a domnit doar doi ani 1583-1585 și
a fost asasinat! Petru Cercel sfidează Poarta Otomană mutând iar capitala la Târgoviște!
În acești doi ani a făcut minuni urbanistice greu de imaginant în țările
răsăritene!
(Zeci de ani fusese prin marile centre europene și mai ales la Curtea
regilor Franței, a celebrei Caterina de Medici care l-a apreciat mult împreună
cu fiul ei Henric al III-lea rege al Poloniei (1573-1574) și apoi al Franței,
1574-1589. Acesta l-a recomandat sultanului Murad al III-lea,1574-1595, ca fiind
vărul său! A fost asasinat la intrigile lui Mihnea Turcitul (care s-a islamizat,
fiul domnitorului Alexandru al II-lea Mircea și al italiencei catolice
Ecaterinei Salvaresso) care a fost detronat de el și care la rându-i l-a
detronat cu intrigi dar mai ales cu bani mulți recuperate de pe spinarea
bieților români majoritatea clăcași , slugi la boieri și la stareți de
mânăstiri, fără carte și fără un petec de pământ!)
Dar peste o jumătate de secol, la porunca Înaltei Porți
(crezând că va preîntâmpina revoltele unor domnitori ai Țării Românești) domnitorul
Gheorghe Ghica (1659-1660) începe distrugerea Curții Domnești din
Târgoviște, demolează palatul, etc.
Dar domnitorul Constantin Brâncoveanu,
1688-1714, alege ca reședință de vară Curtea Domnească din Târgoviște. Este
ultimul domnitor care locuiește aici. Cu încuviințarea otomanilor el reface Curtea Domnească,
reface și dezvoltă palatul voievodal, biserica
domnească iar în afara zidurilor (în numitul Parc al Chindiei) construiește două dependințe ale palatului
numite Casa iazagiului (scribillor regali) și Casa coconilor (copiilor de domn).
Ca urmare a intrigilor unor familii rivale din țară, Cantacuzinii, domnitorul
Constantin Brâncoveanu, refuzând islamizarea sa și a familiei sale, a fost asasinat la Istanbul
împreună cu cei patru băieți ai săi! A fost un spectacol public la care au participat
reprezentanții marilor puteri europene care mai trebuiau să și aplaude de
creștine ce sunt țările lor! Iar urmat la tron Ștefan Cantacuzino,
1714-1716 ultimul domn zis pământean deoarece neamul Cantacuzinilor se pretind a
fi urmașii Împăraților Bizantini, majoritatea greci!
După acestă nouă perioadă de înflorire,
odată cu martiriul voievodului canonizat și cu mutarea definitivă a capitalei
țării în București, zidurile încep a se deteriora. Curtea domnească a fost și
incendiată de mai multe ori, etc! A urmat un cutremur de pământ care a afectat
grav ce mai rămăsese
din ruinele incintei fortificate. Unele reparații au mai fost făcute de către
domnitorul Grigore al II-lea Ghica între anii 1748-1752 însă de proastă calitate
căci boltnițele palatului se surpă în 1785.
După instaurarea regimului de ocupație
sovietică, după evacuarea armatelor din 1958 (România fiind singura țară care a
reușit această performanță), țara începe să revină către făgașul normal.
Înlătură din structuri slugile, alogeni notorii, ale regimului de
ocupație,etc. Se înființează Direcția Monumentelor Istorice-DMI care are ca obiectiv
protejarea și restaurarea patrimoniului istoric național.
Astfel începând cu anul 1961 începe un mare șantier de reconstrucție al Curții
Domnești din Târgoviște care s-a desfășurat în prima fază pe durata a peste 10
ani!
Întâmplarea face c-am
participat direct la această fază descrisă la subiectul arhitect Cristian
Moisescu! În perioada 1965-1969, circa 1.5 ani am locuit chiar pe șantier, în
incinta Curții Domnești pe locul unde după 1990 s-a reconstruit din temelii Casa
Mitropolitului Dionisie Lupu transformată în Muzeu al Tiparului și Cărții!
Trebuie spus că mitropolitul l-a uns dom pe Tudor Vladimirescu (asasinat de
eteriștii greci la Târgoviște ca și fostul președinte Nicolae Ceaușescu ciuruit
cu sute de gloanțe în ziua Sfântă de Crăciun 1989), s-a refugiat la Brașov, a
revenit în Țara Românească și a fost Stareț la Mânăstirea Dealu!
În 1968, la 17 ani, circa o lună am fost șeful neoficial
al acestui șantier, sarcină de care m-am achitat nesperat de bine față de arhitect și de tata care era managerul șantierului!
Tata se ocupa de contracte cu terți, magazie, contabilitate, ștate de plată,
salarizare, casierie, muncitori, etc.! Și avea doar cinci clase primare!
Întâmplarea face că această muncă a mai făcut-o pe șantierul de restaurare a
Bisericii Densuș, Hațeg dar și pe șantierul de restaurare a complexului de la
Mânăstirea Cozia, ctitorită de marele voievod Mircea cel Bătrân!
Clădirile din incintă
Palatul domnesc
Prima construcție ce ar fi putut sluji
drept reședință domnească este ridicată în jurul anului 1400 de către Mircea cel
Bătrân, probabil pentru a-i oferi o capitală fiului, asociatului și succesorului
său la domnie Mihail I.
Petru Cercel în 1584 termină o amplă fază de refacere a palatului existent. În
partea de sud a acestuia, la mică distanță, construiește un altul nou. Noua
clădire avea trei nivele, pivniță, parter și etaj. Parterul avea 10 camere
printre care cancelaria domnească și anexele. Etajul, complet separat de parter,
servea drept dormitoare ale familiei domnești. Accesul la aceste dormitoare se
făcea printr-o scară exterioară plasată pe fațada de vest. Un coridor închis
făcea legătura dintre palat și Biserica Mare Domnească. Această transformare a
curții domnești a fost remarcată și admirată de doi călători occidentali Jaques
Bongars și Franco Sivori care fac descrieri amănunțide despre cele văzute.
După Constantin Brâncoveanu, Palatul și
Curtea Domnească sunt părăsite și la mijlocul secolului 18 ajung ruine.
Aspectul actual este urmarea primei faze de restaurare începută în 1961!
Turnul Chindiei
Monument de referință pentru Târgoviște, a
fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș în jurul anului 1460. Rolul
acestui turn era probabil acela de punct de observare la mare depărtare.
Biserica Mare Domnească
Biserica Domnească este ctitoria
voievodului Petru Cercel după modelul bisericii mitropoliei din oraș însă de
dimensiuni mult mai mari fiind, la data construcției, cea mai mare clădire
religioasă din Țara Românească. Pictura, păstrată și în zilele noastre, este
realizată integral între anii 1696-1698, în timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu, conținând cea mai amplă galerie de portrete de domnitori munteni.
Biserica Sfânta Vineri
Numită și Biserica Mică Domnească, monument
arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de
altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad
Călugărul și a soției sale Smaranda.
Casa Domniței Bălașa
O inscripție conține data 1650 se datorește
transformărilor făcute de N. Brătescu la 1852, prilej cu care s-au adus pisania
de piatră a jupânului Manea Clucer, pisania încastrată pe fațada sudică a casei.
Această construcție are camere liniare
precum chiliile mănăstirești. Sunt 4 încăperi dispuse în șir, cu bolți și
pardosite cu cărămizi, armonios concepute, dar modeste și care emană simplitate.
A fost construită de Bălașa,
doamna voievodului Constantin Cârnul odată cu lucrările de refacere și
înbunătățire aduse Bisericii Sfânta Vineri, în apropierea căreia de altfel se și
află. Scopul inițial era acela de casă de oaspeți și azil pentru săraci.
Clădirea există și în zilele noastre fiind bine conservată. Casa Bălașa este
singura clădire civilă care păstrează o pisanie a ctitorului.
Alte construcții
Urme ale Bisericii vechi construită de
Mircea cel Bătrân în jurul anului 1415 lângă
latura de nord a primei case domnești.
Grădinile palatului
erau amplasate pe locul actualului Parc al Chindiei, al orașului pe latura de est a zidului
de incintă, întinzându-se, peste râul Ialomița până la poalele dealului
Mănăstirii. Grădinile, în stil italian, au fost prima oară amenajate de
voievodul Petru Cercel în anul 1584. Matei Basarab adugă pe latura de răsărit a
palatului un pridvor către aceste grădini pentru a înlesli accesul dinspre
dormitoare.
Baia domnească,
descrisă de către Paul de Alep, este construită, după moda turcească, de către
Matei Basarab pe latura de nord-est a zidului de incintă, în apropierea
palatului.
Foișorul, a
cărui ruine sunt situate la 60m de spre est de zidul de incintă, a fost prima
oară construit de Matei Basarab, fiind folosit lemnul ca material. Constantin
Brâncoveanu reface constconstrucția, din zidărie, astfel devenind un superb loc
de odihnă și recreere pentru cel ce se plimba prin parc. În ziua de azi nu se
mai păstrează decât temeliile și câteva coloane și capiteluri în Lapidarium.
| Hărți cu Zona Târgoviștei și
cu amplasamentul Curții Domnești |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| Biserica
Domnească este ctitoria voievodului Petru Cercel
|
|
|
| Urmele primei Biserici Dommnești
ctitoria lui Mircea cel Bătrân |
|
| Biserica Sfânta Vineri de la
Răsăritul Curții Domnești |
|
Zona de Răsărit a Curții Domnești:
Clădirea
Doamnei Bălașa, stânga, Biserica Sfânta Vineri,
Casa Dionisie
Lupu care găzduiește Muzeul Tiparului și al cărților vechi de la
începuturile tipăriturilor.
Casa Lupu a fost ridicată la
1803 pentru Dionisie Lupu pe atunci starețul Mănăstirii Dealu. În 1919
ajunge mitropolit. În 1921 se alătură revoluției lui Tudor Vladimirescu pe
care-l unge guvernator al Țării Românești. Ca urmare
a intervenției turcilor fuge la Brașov pierzându-și postul de mitropolit
prin impunerea forțată a altuia. Prin 1827 îl regăsim din nou stareț al
Mănăstirii Dealu!
Casa s-a distrus cu timpul dar în
2008-2010 este reconstruită și dedicată muzeului! Refacerea a fost
superficială deoarece după un timp s-au trezit cu ploaia peste lucrurile
rare și desigur foarte valoroase, unicate,găzduite de muzeu!
Pe locul ei, spre Biserica Sfânta Vineri era corpul de
clădire cu biroul șantierului, o cameră de dormit și magazia care au fost
dărâmate. În perioada 1965-1969 cât am fost angajat plus întregul ultim an
de liceu 1968-1969, grație arhitectului eu am locuit în camera de lângă
birou iar tata în camera biroului!
Tata a fost chemat de pe șantierul Cozia
să-i fie secund arhitectului Cristian Moisescu! Ca urmare în perioada
liceală, 1965-1969, am locuit circa 1.5 ani pe șantier la 20 de metri de
Casa Doamnei și de Biserica Sfânta Vineri! În această perioadă am muncit
verile ca muncitor necalificat, total circa 7 luni!
Arhitectul Cristian Moisescu, cu soția Ema și fica Cristina (care
s-a născut aici) a locuit circa 10 ani în Casa Doamnei Bălașa!
|
|
|
|
|
|
| Biserica Sfânta Vineri
care a fost renovată după 1961. Muncitorii au găsit o ladă mare plină cu
acatiste foarte vechi care i-au amuzat bine. Din acestea vedem cât de mare
ne este credința pe care o tot clamăm! Mulți au plătit preotului
pentru tot felul de prostii pentru care ar trebui să facă ceva penitență în
Iad! |
|
| Ruinele Băii Domnești |
|
| |
|
| Poarta Curții Domnești,
vedere din interior spre stradă |
|
| |
|
| Vedere din stradă a Intrării
în Curtea Domnească |
|
Falnicul
turn, reper unic al orașului Târgoviște numită cândva, chiar de străinii
care au vizitat-o, Florența Țării Românești! A fost construit de marele
domnitor Vlad Țepeș, 1456-1462, despre care noi și străinii cunosc numai
falsuri aruncate prin lume de toți dușmanii neamului românesc.
A fost închis 14 ani la Vișegrad de către
un handicapat, cățelul Papei, la porunca celui ce se credea și se crede
unicul / primul reprezentant pe pământ al lui Dumnezeu! Nu le-a păsat de
invazia islamicilor asupra Europei! La circa un sfert de veac de la moartea
handicapatului, la Mohaci 1526, ungurii primesc pedeapsa divină: Pașalâcul!
Sunt singurul român care m-am urcat de sute
de ori pe terasa Turnului Chindiei. Nici măcar Vlad Țepeș n-a avut timp de
așa ceva! Cred că m-a depășit doar Matei Basarab, domnie 1632-1654, deoarece
a locuit 22 ani în Curtea Domnească! |
|
Un tronson de zid al Curții Domnești după protejarea de după 1961.
Majoritatea zidurilor
erau îngropate în pământ deversat de inconștienți de-a lungul timpului dar
și datorită naturii. Sute de basculante de aici au fost duse către
râul Ialomița. După operația de dezgropare a unui zid s-a înlăturat tot pământul din
interiorul zidului și tot
ce era deteriorat,etc. Locurile devenite mici caverne au fost plombate cu
mortar pe bază de ciment
și cu piatră de râu de mărimea adecvată. Vedem că deasupra zidului este o copertină
de protecție. Este pe bază de mortar cu
ciment în care au fost inserate lespezi mari și sănătoase sau piatră întreagă
și sănătoasă de râu. Se vede eroziunea de după circa 5 decenii!
A fost afectată mai mult zona mortarului (care depinde de cantitatea de
ciment alocat și se făceau economii) cât și unele pietre nu tocmai bine
alese sau sunt din cele plate rezultate prin spargere care nu aveau
duritatea maximă!
La 17 ani, în vara lui 1967, personal am
aplicat
câteva zeci de metri de copertină. Eram șeful neoficial al șantierului
datorită unei împrejurări legată de evacuarea insulei Ada Kaleh care urma să
fie înghițită de barajul de la Porțile de Fier! Aveam în subordine doar trei
femei țigănci din care Maria cea mai vrednică și cea mai cinstită care
m-a ajutat enorm să mă achit de sarcinile. Cea mai importantă a fost
încărcat / descărcat mașini de cherestea din gară pe șantier care ne-a luat
o noapte întreagă!
Cea cu copertina mi-am depășit atribuțiile
de muncitor necalificat și m-am autodeclarat meșter zidar! La întoarcerea
șefilor și muncitorilor am scăpat nechelfănit deoarece i-am salvat de
penalizările cu cheresteaua! Dar și copertina era nesperat de bună numai
c-am irosit cam mult mortar care-mi tot cădea de pe zid! Dar Maria le-a
făcut pe celelalte să-și țină gura căci o știau de bulibașă șefă! |
|
|
|
|
| Vedere din Turnul
Chindiei. Imediat în stânga se văd ruinele băii domnești, în dreapta în zona
paravanelor de sticlă, la subsol este vestita Camera Călăului. Palatul este
ruină deoarece Poarta Otomană a dispus distrugerea totală, au fost și
incendieri repetate,etc. Casa Domnei Bălașa, Biserica Sânta Vineri și
Biserica Domnească, au rezistat dar au fost restaurate de câteva ori. |
|
|
| |
|
Biserica
Domnița Bălașa din strada Sfinții Apostoli, București. Este dedicată
memoriei și calvarului ficei lui Constantin Brâncoveanu. Este poate unica
biserică unde nu se fac înmormântări. Aici odihnește domnița!
O coincidență, familia arhitect Cristian
Moisescu (din 1961, șeful șantierului Curtea Domnească Târgoviște) și-a
construit locuința pe această stradă din București.
|
|
|
| Domnița Bălașa (1693-1752) |
Monumentul din Biserica Domnița Bălașa, Sfinții
Apostoli 60 |
|
|
|
Petru Cercel, 1583-1585 |
Turnul Chindiei restaurat |
Vasile Cârlova,
Ruinele Târgoviștei
O, ziduri întristate! O, monument
slăvit!
În ce mărime naltă și voi ați strălucit,
Pă când un soare dulce și mult mai fericit
Își răvărsa lumina p-acest pământ robit!
Dar în sfârșit Saturnu, cum i s-a dat de sus,
În negura uitării îndată v-a supus.
Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit!
Subt osândirea soartei de tot ați înnegrit!
Din slava strămoșască nimic nu v-a rămas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
Ș-în vreme ce odată oricare muritor
Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-ațintător,
Acum de spaimă multă se trage înapoi
Îndată ce privirea îi cade drept pe voi...
Dar încă, ziduri triste, aveți un ce plăcut,
Când ochiul vă privește în liniștit minut:
De milă îl pătrundeți, de gânduri îl uimiți.
Voi încă în ființă drept pildă ne slujiți
Cum cele mai slăvite și cu temei de fier
A omenirei fapte din fața lumei pier;
Cum toate se răpune ca urma îndărăt,
Pe aripile vremii de nu se mai arăt;
Cum omul, când să fie în toate săvârșit,
Pe negândite, cade sau piere în sfârșit.
Eu unul, în credință, mai mult mă mulțumesc
A voastră dărămare pe gânduri să privesc,
Decât zidire naltă, decât palat frumos,
Cu strălucire multă, dar fără un folos,
Ș-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii,
|
La adăpost aleargă când vede vijălii,
Așa și eu acuma, în viscol de dureri,
La voi spre ușurință cu triste viu păreri.
Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer,
O Patrie a plânge cu multă jale cer.
La voi, la voi nădejde eu am de ajutor;
Voi sunteți de cuvinte și de idei izvor.
Când zgomotul de ziuă înceată preste tot,
Când noaptea atmosfera întunecă de tot,
Când omul de necazuri, de trude ostenit
În liniștirea nopții se află adormit,
Eu nici atunci de gânduri odihnă neavând,
La voi fără sfială viu singur lăcrămând
Și de vederea voastră cea tristă însuflat
A noastră neagră soartă descoper nencetat.
Mă văz lângă mormânt al slavei strămoșești
Și simț o tânguire de lucruri omenești;
Și mi se pare încă c-auz un jalnic glas
Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas,
Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut,
Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut.
....................................................................
Acest trist glas, ruinuri, pă mine m-au pătruns
Și a huli viața în stare m-au adus.
...................................................................
Deci priimiți, ruinuri, cât voi vedea pământ,
Să viu spre mângâiere, să plâng pe-acest mormânt,
Unde tiranul încă un pas n-a cutezat,
Căci la vederea voastră se simte spăimântat!
|
Vasile Cârlova (Buzău 4 Feb 1809 - 18 Sep 1831, Craiova) a fost ofiţer patriot român care cu doar cinci poezii a intrat în Istoria Literaturii Române a lui George Călinescu introducând în literatura română tema preromantismului european. Poezia cu titlul de mai sus este un omagiu jertfei poporului român condus în vremea marilor voievozi fără de care nu mai existam. Cele mai importanți conducători au fost în zona Țării Românești-Muntenia. Din Argedava-Muntenia s-a ridicat o mare conștiință, Burebista cel mai mare rege al Neamului Românesc care a creat cel mai mare regat din Europa de circa 10 ori mai mare decât țărișoara de azi pe care, din inconștiența acestor generații apatride, riscăm s-o pierdem și să pierdem ultimul bastion de rezistență al acestui neam demn și foarte mare milenii de-a rândul!
Târgoviștea a fost un punct important de rezistență al neamului începând cu marele Vlad Țepeș, care la numai șase ani după belgrad 1456, a fost al doilea voievod român care a zdrobit oastea lui Mahomed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului care a început practic cucerirea și izlamizarea popoarelor creștine din Balacani! Desigur cu contribuția directă sau indirectă a politicii papalității și a cățelușilor papilor-regii țărilor catolicizate! Ultimul vers din poezie se referă probabil la Mahomed II care (după câteva luni de hărțuială, cu armata de circa 200000 soldați instruiți permanent și înarmați la zi, redusă la jumătate de circa 20000 de țărani din jurul lui Vlad Țepeș) a făcut calea întoarsă cu nasul tot mai mic! Din păcate Vlad Țepeș s-a dus la handicapatul de Matei Corvin (cățelușul Papei) care la ordinul stăpânului în loc să-l ajute în lupta antiotomană la sechestrat 14 ani în Cetatea Vișegrad de pe o insuliță de pe Dunăre și de lângă Budapesta! Deși repet, în această perioadă handicapatul s-a năpustit cu oastea (formată și din mulți români transilvăneni) și asupra Moldovei condusă de marele Ștefan cel Mare și Sfânt! Desigur tot la ordinul papei. La același ordin s-a supus și regele Cazimir al III-lea al Poloniei (slave dar catolicizate) și fiul său! Toți trei au primit câte o lecție usturătoare de la Ștefan numit de către papă Cavalerul Creștinătății atacat pe la spate, fără frică de Dumnezeu, de politica papală care a contribuit direct sau indirect la izlamizarea popoarelor creștine din Balcani!
8 Noi 2023 Gheorghe Ghe. Borcan
|
